Deficit de 7,8%. Guvernul dă asigurări și explică de ce nu e alarmant

Deficitul a urcat la 7,8%, dar Guvernul spune că nu e motiv de alarmă. Ce explicații oferă Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor susține că procentul publicat de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 nu trebuie confundat cu deficitul pentru întregul an și nici cu nivelul cumulat pentru primul semestru. Potrivit instituției, România a înregistrat o reducere a deficitului bugetar anual de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor explică diferența prin modul de raportare a indicatorilor trimestriali, care se raportează la produsul intern brut aferent perioadei respective. Aceștia susțin că evoluția nu trebuie interpretată ca o tendință de creștere a cheltuielilor bugetare și că datele nu indică, în sine, riscul unui deficit final de an la nivelul celui înregistrat în trimestrul al doilea.

Investițiile publice și plățile aferente PNRR, printre explicațiile invocate

Ministerul Finanțelor arată că anul 2026 are un caracter atipic în ceea ce privește investițiile publice, în condițiile în care România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Această constrângere a determinat devansarea unor cheltuieli care, în mod obișnuit, ar fi fost realizate în a doua parte a anului. Potrivit instituției, concentrarea plăților de investiții în primul semestru, alături de fluxurile bugetare cu caracter neregulat, a pus presiune asupra deficitului înregistrat în trimestrul al doilea.

Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că plățile pentru investiții din execuția bugetară au ajuns la 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Instituția precizează că, pentru interpretarea evoluției deficitului, comparațiile relevante sunt cele cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și datele cumulate la nivel de semestru și de an.

Ministerul Finanțelor invocă diferențele de metodologie

O altă explicație oferită de autorități vizează diferențele dintre deficitul calculat în sistem cash și deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA. Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective ale statului, în timp ce indicatorul ESA ține cont de momentul economic în care sunt recunoscute veniturile și cheltuielile. Calculul european include, de asemenea, ajustări privind creanțele, obligațiile, dobânzile, fondurile europene, operațiunile financiare și entitățile încadrate în sectorul administrației publice.

Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul cash la 30 iunie 2026 era de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește eventualele facturi neplătite, instituția admite că obligațiile înregistrate, dar neachitate, pot contribui la diferența dintre cele două metode de calcul. Totuși, susține că acestea reprezintă doar una dintre componentele diferenței, nu și pe cea mai importantă.

Ministerul Finanțelor mai invocă datele transmise de Institutul Național de Statistică, potrivit cărora valoarea lucrărilor de investiții înregistrate pe bază de angajamente în primul semestru este de același ordin de mărime cu plățile de investiții efectuate în sistem cash. Potrivit instituției, o acumulare semnificativă de facturi neplătite ar fi presupus o valoare a lucrărilor înregistrate mai mare decât cea a plăților efectuate.

Ministerul Finanțelor a precizat că sunt așteptate în continuare date suplimentare pentru clarificarea evoluției indicatorilor publicați de Eurostat. Reprezentanții instituției susțin că nu există o creștere a cheltuielilor în trimestrul al doilea peste nivelul asumat de România și că datele publicate nu indică, în sine, că țara ar urma să încheie anul cu un deficit la fel de ridicat.