Guvernul Bolojan, criticat pentru deficitul real de până la 8% din PIB

Diferență de zeci de miliarde de lei între raportările Guvernului și cele europene

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat modul în care Guvernul raportează deficitul bugetar, susținând că diferența dintre datele prezentate de Executiv și cele calculate la nivel european arată existența unor datorii neachitate de cel puțin 35 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2026. Potrivit acestuia, deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 8% din PIB la finalul anului, iar necesarul suplimentar de împrumuturi ar putea pune presiune pe dobânzile la care se finanțează România.

În intervenția sa, Peiu a explicat că diferențele dintre cifrele prezentate de Guvern și cele publicate de Eurostat sunt legate de utilizarea a două metode distincte de calcul al deficitului bugetar: metoda numerar și metodologia europeană ESA (European System of Accounts). În timp ce Guvernul raportează deficitul în funcție de încasările și plățile efectiv realizate, metodologia ESA ia în calcul și obligațiile de plată asumate de stat, indiferent dacă acestea au fost deja achitate.

„Cele 35 de miliarde diferență sunt datorii pe care statul le avea, dar nu le-a plătit”, a declarat Petrișor Peiu.

Acuzații de dublu standard: comparația cu Guvernul Ciolacu

Conform cifrelor invocate de Peiu, Guvernul ar fi raportat un deficit bugetar de aproximativ 41 de miliarde de lei în primul semestru, în timp ce calculul pe metodologia europeană ar indica un nivel de 76-78 de miliarde de lei. Diferența ar proveni din obligații de plată neachitate, inclusiv datorii către furnizorii implicați în schemele de compensare și plafonare a prețurilor la energie, firme de construcții care au executat lucrări prin programul Anghel Saligny, precum și sume restante pentru lucrări și materiale destinate spitalelor. În opinia sa, aceste obligații nu dispar prin simplul fapt că statul amână plata lor, ci reprezintă cheltuieli care trebuie achitate ulterior.

Petrișor Peiu a făcut o paralelă între actuala situație și raportările bugetare din timpul Guvernului Marcel Ciolacu, criticând ceea ce consideră a fi un dublu standard în evaluarea celor două executive.

„Guvernul Bolojan a făcut același lucru pe care îl reproșa Guvernului Ciolacu”, a declarat Petrișor Peiu.

Peiu a amintit că, în 2024, deficitul raportat inițial prin metoda numerar a fost urmat de publicarea datelor calculate potrivit metodologiei europene ESA, care au indicat un deficit de aproximativ 9,3% din PIB. Analistul a subliniat că nu încearcă să justifice acțiunile fostului Guvern, ci atrage atenția asupra faptului că aceeași problemă de raportare ar putea fi întâlnită și în cazul actualului Executiv.

De ce nu au reacționat Comisia Europeană și agențiile de rating?

O altă întrebare ridicată de Petrișor Peiu vizează reacția instituțiilor europene și a agențiilor de rating. Acesta a remarcat că datele se acumulează în timp și nu apar dintr-odată, motiv pentru care a pus sub semnul întrebării lipsa unor avertismente publice mai ferme. În același context, Peiu a criticat poziția ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, susținând că acesta nu poate trata diferențele dintre cele două metode de calcul ca pe o problemă lipsită de importanță, în condițiile în care a ocupat aceeași funcție și anterior.

România ar putea încheia anul cu un deficit de aproximativ 8% din PIB

În opinia lui Petrișor Peiu, evoluția deficitului din prima jumătate a anului indică riscul ca România să încheie 2026 cu un deficit bugetar apropiat de 8% din PIB, în locul unei reduceri consistente a dezechilibrului fiscal. Acesta a avertizat că statul ar putea fi nevoit să se împrumute mai mult decât a planificat, într-un context în care necesarul de finanțare este deja ridicat.

„Toate aceste discuții le văd și creditorii. Ei știu că noi suntem în foame de bani. Și atunci ne vor crește dobânzile”, a declarat Petrișor Peiu.

„Datoriile nu dispar dacă nu le plătești”

Petrișor Peiu a explicat diferența dintre cele două metode de calcul printr-o comparație cu obligațiile financiare ale unei gospodării: faptul că o persoană nu își achită facturile la întreținere sau la gaze timp de câteva luni nu înseamnă că datoriile respective dispar. Acesta a subliniat că, în cazul statului, obligațiile neachitate trebuie, la rândul lor, onorate, iar amânarea plăților nu elimină presiunea financiară.

Mesajul central al intervenției sale este că evaluarea situației bugetare a României trebuie să țină cont de toate obligațiile statului, nu doar de plățile efectuate efectiv, deoarece diferențele pot influența necesarul de împrumuturi și costurile de finanțare ale țării.