Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România: economia scade cu 0,3%, inflația urcă la 7,9%
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind evoluția economică a României și anticipează o contracție de 0,3% în 2026, față de creșterea de 0,1% prognozată în primăvară. Potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți, 17 noiembrie, măsurile de austeritate, înghețarea salariilor și pensiilor și scumpirea energiei au afectat puternic consumul populației și investițiile private. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 7,9%, iar șomajul la 6,7%.
Economia a înregistrat scăderi în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Investițiile publice sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat, compensând parțial cererea internă slabă.
Una dintre principalele cauze ale încetinirii economice este reducerea consumului privat cu peste 2%, după înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Inflația ridicată a redus puterea de cumpărare, în timp ce instabilitatea politică, incertitudinile economice și creșterea prețurilor la energie au descurajat investițiile companiilor. Comisia estimează că situația ar putea începe să se stabilizeze în a doua jumătate a anului, susținută de exporturi și de finalizarea unor proiecte finanțate prin PNRR.
Inflația ajunge la 7,9%, după 6,8% în anul precedent
Comisia Europeană a revizuit în creștere și estimările privind inflația din România. Dacă în primăvară anticipa o rată medie de 7% pentru 2026, noua prognoză indică un nivel de 7,9%. Creșterea prețurilor a fost alimentată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, dar și de scumpirea petrolului pe piețele internaționale. Un alt factor a fost seceta severă, care a afectat piața energiei electrice.
Pentru 2027, Comisia estimează o reducere a inflației la 4,4%, nivel care rămâne peste intervalul urmărit de Banca Națională a României. În 2028, rata medie a inflației ar urma să scadă la 3,8%, însă introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2 ar putea încetini procesul de reducere a scumpirilor.
Șomajul crește la 6,7%, iar salariile reale scad
Piața muncii reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Comisia estimează că rata șomajului va ajunge la aproximativ 6,7% în 2026, după deteriorarea condițiilor economice și reducerea numărului de angajați. Problemele au început să apară încă din 2025, când creșterea economică slabă a determinat unele companii să reducă angajările sau să renunțe la o parte dintre salariați.
Înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a încetinit creșterea veniturilor, iar salariile reale au scăzut, deoarece majorările nu au ținut pasul cu scumpirile. Aceeași presiune s-a resimțit și în cazul pensionarilor, după înghețarea pensiilor. Pentru 2027, rata șomajului ar urma să scadă la 6,4%, iar în 2028 la 5,8%, pe măsură ce economia își revine.
Deficitul bugetar rămâne ridicat, datoria publică urcă spre 64% din PIB
Deși măsurile fiscale adoptate în ultimii ani ar urma să reducă deficitul bugetar, Comisia Europeană avertizează că dezechilibrele financiare ale României vor rămâne importante. Deficitul guvernamental este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025, pe fondul controlului cheltuielilor publice, al înghețării salariilor și pensiilor și al majorărilor de taxe adoptate anterior.
Creșterile de TVA, impozitele pe proprietate și modificările contribuțiilor de sănătate ar urma să aducă venituri suplimentare la buget echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB. Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB, urmând să coboare la 5,6% în 2028. Datoria publică va continua însă să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la peste 64% în 2028.
Revenirea pe creștere, așteptată din 2027
Comisia Europeană estimează că economia României ar putea reveni pe creștere începând din 2027, când PIB-ul ar urma să avanseze cu 1,8%. Pentru 2028 este anticipată o accelerare la 2,2%, susținută de redresarea consumului populației, reluarea investițiilor private și absorbția fondurilor europene. Un rol important ar urma să îl aibă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, iar deficitul de cont curent ar urma să coboare sub 6% din PIB în 2028.
Există însă și riscuri care ar putea afecta redresarea. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea diminua încrederea investitorilor și ar putea îngreuna reducerea deficitului bugetar. De asemenea, prețurile ridicate la energie și incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, rămân provocări importante pentru economia românească.
Vrei să vezi mai des știrile Trust News în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
