Datoria publică a crescut cu 190 miliarde lei. 60.000 de joburi, pierdute

Adrian Câciu avertizează asupra dezechilibrelor economice: datoria publică a crescut cu 190 de miliarde de lei

România se confruntă cu o situație economică tot mai dificilă, pe fondul creșterii datoriei publice, al contracției economice și al reducerii consumului. Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat acuzații la adresa măsurilor adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan și avertizează că efectele dezechilibrelor bugetare vor fi suportate de toți românii.

Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru, în perioada iunie 2025 – august 2026, datoria publică a crescut cu aproximativ 190 de miliarde de lei, echivalentul a circa 36 de miliarde de euro. În același timp, reducerea deficitului bugetar ar fi fost de aproximativ 24,2 miliarde de lei.

Adrian Câciu atrage atenția că datoria publică nu reprezintă doar o problemă contabilă, ci generează costuri suplimentare pentru întreaga populație, prin dobânzile pe care statul trebuie să le plătească pentru împrumuturile contractate. „Datoria publică a crescut de opt ori mai mult decât a scăzut deficitul. Datoria o plătim cu toții. Mai mult decât atât, ne creează probleme în viitor, pentru că această datorie va aduce după sine niște costuri de finanțare, niște dobânzi”, a declarat fostul ministru.

Dobânzile mari vor fi resimțite de toți românii

Potrivit fostului ministru al Finanțelor, creșterea costurilor de finanțare ale statului se poate reflecta și în dobânzile pe care băncile le practică pentru populație și companii. Cu cât statul se împrumută mai scump, cu atât presiunea asupra pieței financiare poate crește. În aceste condiții, românii care au credite, dar și firmele care au nevoie de finanțare, pot resimți efectele dezechilibrelor bugetare.

Câciu susține că actuala situație economică afectează capacitatea companiilor de a-și achita obligațiile financiare și de a continua activitatea în condiții normale.

60.000 de locuri de muncă pierdute și companii în dificultate

Un alt semnal de alarmă tras de fostul ministru vizează piața muncii. Potrivit declarațiilor sale, România ar fi pierdut aproximativ 60.000 de locuri de muncă în acest an. Adrian Câciu afirmă că numeroase companii se confruntă cu probleme de lichiditate, nu mai reușesc să obțină finanțare și întâmpină dificultăți în plata facturilor.

Acesta susține că o parte dintre obligațiile financiare restante ale firmelor sunt generate chiar de întârzierile statului la efectuarea plăților. „Companiile nu mai au bani, nu se mai pot finanța unele pe altele. Nu mai pot plăti facturile. Aceste facturi, parte dintre ele, să știți că le datorează statul”, a declarat Adrian Câciu.

Consumul și serviciile pentru populație, în scădere

Datele economice prezentate în analiza fostului ministru indică o deteriorare a mai multor sectoare importante ale economiei. Printre cifrele invocate se numără o creștere a datoriei publice de 190 de miliarde de lei în perioada iunie 2025 – august 2026, peste 40 de miliarde de lei reprezentând obligații neachitate, plăți și riscuri bugetare care necesită clarificare și finanțare, precum și o contracție economică de minus 1% din PIB raportată pentru primele nouă luni.

De asemenea, comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 4,6%, serviciile pentru populație s-au redus cu 8,4%, iar prognoza de scădere a consumului privat pentru 2026 este de 1,6%. În comparație, reducerea deficitului bugetar invocată este de 24,2 miliarde de lei.

Aceste evoluții ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea economiei de a reveni pe creștere și la impactul măsurilor fiscale asupra populației și mediului de afaceri.

Cine va plăti nota de plată pentru creșterea datoriei publice?

Adrian Câciu avertizează că efectele actualelor dezechilibre bugetare nu se vor opri la nivelul instituțiilor statului. Costurile suplimentare cu dobânzile, presiunea asupra companiilor și reducerea consumului pot afecta direct nivelul de trai al românilor. În opinia fostului ministru, reducerea deficitului bugetar nu poate fi considerată un succes dacă este însoțită de o creștere mult mai mare a datoriei publice și de deteriorarea activității economice.