Putin i-a pus pe emisarii lui Trump să aștepte două ore. Ce făcea mai important

Putin a întârziat discuțiile cu emisarii lui Trump pentru o întâlnire cu președintele Tadjikistanului

Vladimir Putin i-a primit joi la Kremlin pe emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, trimiși de Donald Trump, dar i-a lăsat să aștepte aproximativ două ore înainte de a începe discuțiile, potrivit presei ruse citate de AFP. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, întârzierea s-a datorat unei întâlniri pe care liderul rus a avut-o înainte cu președintele Tadjikistanului, considerată mai importantă.

În cursul dimineții, consilierul special al lui Putin, Kiril Dmitriev, i-a întâmpinat pe cei doi emisari la aeroport. Kushner și Witkoff sunt oameni de afaceri din anturajul apropiat al președintelui american, fără mandate diplomatice oficiale.

Avertismentul transmis de Putin: trupele europene în Ucraina ar relansa războiul

Conform presei ruse, Putin le-a transmis celor doi interlocutori că prezența trupelor europene în Ucraina postbelică este inacceptabilă, întrucât ar amenința securitatea Rusiei și ar însemna reluarea războiului. Moscova respinge de asemenea categoric instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina, așa cum dorește Kievul.

Negociatorul-șef rus Vladimir Medinski a declarat că fiecare centimetru de pământ rusesc va fi redobândit de Rusia. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a precizat că acțiunile Moscovei vor fi structurate astfel încât să permită atingerea obiectivelor operațiunii militare speciale, formulate de președinte în iunie 2024 și rămase neschimbate de atunci.

Referire la Ialta și dorința de retragere a NATO din statele admise după 1997

Medinski a făcut o referire explicită la Conferința de la Ialta din 1945, când puterile învingătoare în Al Doilea Război Mondial au împărțit Europa în sfere de influență. El a afirmat că sistemul de securitate european, în vigoare de la conferințele de la Yalta și Potsdam, funcționează foarte prost și că Ucraina a fost doar locul în care a apărut un abces, astfel încât trebuie tratat întregul organism, nu doar aplicat un plasture.

Rusia dorește ca NATO să se retragă din statele în care s-a extins după 1997, inclusiv România, țările baltice și cele scandinave. Potrivit unui diplomat rus citat de Reuters, ca parte a unei noi arhitecturi de securitate europeană, Moscova ar vrea să încheie la nivel bilateral acorduri de asistență reciprocă sau pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord ori Iran.

Un document de poziție prezentat la Abu Dhabi

Viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că viitoarea arhitectură europeană de securitate este o componentă esențială a unei soluții pe termen lung. El a spus că delegația rusă a prezentat subiectul în termenii cei mai concreți la Abu Dhabi, iar oficialii americani prezenți au dovedit un grad semnificativ de înțelegere a realității obiective. Moscova ar fi întocmit deja un document de poziție privind noua arhitectură de securitate în Eurasia.

Frontul ucrainean și reacția Parisului

În timpul discuțiilor de la Kremlin, Kievul a anunțat că noile restricții de viteză impuse serviciului Starshield afectează interceptarea dronelor de-a lungul întregului front. Președintele francez Emmanuel Macron a comentat că americanii au abandonat deja Ucraina și că europenii sunt cei care vor defini și decide securitatea viitoare a Europei. El a adăugat că dacă Statele Unite se implică în mediere este bine, dar securitatea continentului rămâne o decizie europeană.

Urgența Casei Albe și riscul unui Congres ostil

Pentru administrația americană, obținerea unor progrese vizibile în procesul de pace este o urgență. Din 3 ianuarie 2027, președintele american se va confrunta cu un Congres ostil și cu numeroase comisii de anchetă, iar orice angajament luat de emisarii săi, care nu sunt diplomați cu mandate oficiale, ar putea fi contestat de noul legislativ.