Spania și Olanda se luptă pentru șefia BCE după plecarea Christinei Lagarde

Spania și Olanda candidează pentru președinția BCE după mandatul lui Lagarde

Spania și Olanda au depus vineri candidaturile pentru președinția Băncii Centrale Europene, în contextul în care mandatul actualei președinte, Christine Lagarde, se încheie pe 7 februarie 2027. Până la termenul-limită de vineri, ora 17:00, nu au fost depuse alte candidaturi.

Cei doi candidați sunt Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei, și Klaas Knot, fost președinte al Băncii Centrale a Olandei. Competiția face parte dintr-o negociere mai amplă între marile economii ale zonei euro privind ocuparea funcțiilor de conducere ale instituției.

Negocieri pentru reprezentarea în Comitetul executiv

Disputa pentru președinția BCE este legată de negocierile dintre Spania, Olanda, Germania și Franța privind reprezentarea în Comitetul executiv al băncii centrale, format din șase membri. Instituția stabilește politica monetară a zonei euro, având ca obiectiv menținerea inflației la 2% pe termen mediu.

Germania urmărește să păstreze postul ocupat în prezent de economista Isabel Schnabel, care va părăsi BCE pe 3 ianuarie pentru a prelua o funcție la Fondul Monetar Internațional. Franța vizează, la rândul său, poziția de economist-șef al BCE, care va deveni vacantă la 31 mai, odată cu încheierea mandatului irlandezului Philip Lane.

Discuții la Eurogrup și summitul informal de la Dublin

Miniștrii de Finanțe din zona euro vor discuta luni, la reuniunea Eurogrupului de la Bruxelles, despre viitoarea conducere a BCE. Deși cei doi candidați la președinție nu vor participa la reuniunea cu ușile închise, miniștrii din țările lor urmează să le susțină candidaturile. Potrivit diplomaților europeni, negocierile politice ar putea avansa la summitul informal al liderilor UE programat la Dublin, la sfârșitul săptămânii viitoare.

Termenul pentru depunerea candidaturilor la postul care va fi eliberat de Isabel Schnabel este 27 noiembrie. Rezultatul competiției pentru președinția BCE va depinde astfel nu doar de profilul profesional al celor doi candidați, ci și de compromisurile politice dintre principalele economii europene privind distribuirea funcțiilor de conducere ale instituției.