Inflația din România ar putea depăși 10%. Gazele și energia scumpesc din nou traiul

Petrișor Peiu avertizează: inflația din România ar putea depăși 10%

România riscă să intre într-un nou val de scumpiri, iar inflația anualizată ar putea depăși pragul de 10%, avertizează Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Potrivit acestuia, majorările de prețuri din sectorul energetic, în special cele la gaze și energie electrică, se vor propaga în întreaga economie și se vor reflecta în costurile tuturor bunurilor și serviciilor.

Senatorul susține că evoluția inflației este îngrijorătoare și că estimările privind temperarea creșterii prețurilor riscă să fie depășite de realitatea economică. În opinia sa, România se află deja într-un proces de reaprindere a inflației, după scumpirile din sectorul energetic înregistrate în ultimele luni.

„Suntem într-un proces de reaprindere a inflației”

Petrișor Peiu a declarat că nivelul actual al inflației este încă departe de pragul de 10%, însă tendința este una ascendentă. El a precizat că inflația anualizată se situează în prezent în jurul valorii de 6,5%, iar Comisia Națională de Prognoză vorbește despre o medie anuală de 8,4%.

„Suntem foarte departe de acel prag. Adică noi acum suntem undeva pe la 6,5% cu inflația anualizată. Comisia Națională de Prognoză vorbește despre o medie anuală de 8,4%, dar eu vă spun că, dacă suntem cinstiți, am putea să observăm că suntem într-un proces de reaprindere a inflației, ca urmare a creșterilor de preț la energie din perioada verii, care au tot continuat”, a declarat liderul senatorilor AUR.

Gazele și energia, printre principalele cauze ale noului val de scumpiri

Senatorul consideră că majorările de prețuri din sectorul energetic nu pot fi privite separat de evoluția generală a economiei. În viziunea sa, costurile suplimentare suportate de companii pentru energie și gaze vor ajunge, în cele din urmă, să fie transferate către consumatori.

„Acum avem o explozie a prețului la gaze și nu știu de ce își închipuie cineva că toate aceste creșteri de preț la energie nu se vor regăsi în creșterea prețurilor la celelalte bunuri și servicii. Vom avea o inflație anualizată peste 10%”, a afirmat Petrișor Peiu.

El a subliniat că românii vor resimți efectele majorărilor de prețuri nu doar atunci când își plătesc facturile, ci și atunci când cumpără produse sau apelează la diverse servicii, întrucât energia reprezintă un cost important pentru numeroase sectoare economice.

„Toate aceste scumpiri la carburanți, la gaze și la energie o să însemne o viață din ce în ce mai scumpă în România, aproape de nesuportat la nivel de costuri”, a mai declarat senatorul.

Creșterea cheltuielilor cu utilitățile, transportul și produsele de bază poate reduce puterea de cumpărare a populației, iar în cazul în care companiile transferă costurile suplimentare către consumatori, presiunea asupra bugetelor familiilor ar putea deveni și mai mare.

Riscul pierderii unor fonduri din PNRR și efectele asupra deficitului bugetar

Pe lângă problema inflației, Petrișor Peiu a atras atenția și asupra riscului ca România să nu încaseze integral fondurile europene aferente unor cereri de plată din PNRR. În opinia sa, eventualele pierderi vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat și vor crește necesarul de finanțare prin împrumuturi.

Senatorul a explicat că estimările privind deficitul bugetar trebuie analizate și în funcție de sumele pe care România reușește efectiv să le atragă de la Comisia Europeană.

„Eu zic că 6,2% nu se va atinge nici cu această sumă încasată integral de la Comisia Europeană, ceea ce nu este cazul, pentru că nu va fi o sumă încasată integral. Cred că va fi o pierdere destul de semnificativă, dar nu vreau să risc predicții. Ce înseamnă aceste sume pentru noi? Înseamnă că o să avem un deficit bugetar mai mare. Adică o să trebuiască să împrumutăm sau să folosim din banii împrumutați mai mult pentru finanțarea deficitului bugetar de anul acesta”, a declarat Petrișor Peiu.

Astfel, în viziunea sa, eventualele pierderi din PNRR se adaugă problemelor economice deja existente și pot complica situația finanțelor publice.