România pierde bani din PNRR și cere Comisiei Europene flexibilitate la jaloane

România cere Comisiei Europene flexibilitate la îndeplinirea jaloanelor din PNRR

Ministrul Fondurilor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a deplasat la Bruxelles pentru a negocia cu oficialii Comisiei Europene o relaxare a evaluărilor privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Scopul demersului este ca toate fondurile alocate României să poată fi încasate.

Potrivit ministrului, autoritățile române urmăresc identificarea unor soluții prin care îndeplinirea țintelor și jaloanelor să poată fi demonstrată pe baza documentelor oficiale și a mecanismelor de certificare existente în România. Ghigiu a precizat că această flexibilitate trebuie să respecte prevederile deciziei europene prin care a fost aprobat planul național.

Oficialul a subliniat că PNRR are un impact important asupra economiei și societății românești, motiv pentru care evaluarea Comisiei Europene ar trebui să țină cont de rezultatele concrete ale reformelor și investițiilor realizate. În acest context, ministerul va continua colaborarea cu celelalte instituții responsabile și cu serviciile Comisiei pentru a identifica modalitățile prin care România poate obține toate sumele pentru care îndeplinește condițiile de finanțare.

Termen-limită pentru clarificările solicitate de Comisia Europeană

Conform informațiilor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, data de 6 noiembrie reprezintă termenul-limită până la care autoritățile române pot transmite documentele solicitate de Comisia Europeană pentru clarificarea situației țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență, în forma revizuită, beneficiază de o alocare totală de 20,1 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 13,5 miliarde de euro sunt granturi, iar restul reprezintă împrumuturi. Până la momentul comunicării datelor citate de minister, România încasase aproximativ 13,2 miliarde de euro din fondurile prevăzute în cadrul programului.

În paralel, Comisia Europeană analizează cererea de plată numărul 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, precum și cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul planului, estimată la aproximativ 4,35 miliarde de euro. Sumele pe care România le va putea încasa depind de evaluarea Comisiei Europene și de îndeplinirea condițiilor aferente finanțărilor solicitate.

Discuții la Bruxelles despre viitorul fondurilor europene

Agenda întâlnirilor de la Bruxelles a inclus și implementarea programelor finanțate prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021–2027, precum și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru intervalul 2028–2034.

Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu a susținut că Politica de Coeziune trebuie să rămână o componentă esențială a finanțărilor europene, având un rol important în dezvoltarea infrastructurii și reducerea diferențelor economice dintre regiunile României. Potrivit acestuia, fondurile europene contribuie la finanțarea proiectelor de infrastructură rutieră, a spitalelor, școlilor și rețelelor de apă și canalizare, dar și la stimularea competitivității și creșterii economice.

Oficialul a atras atenția asupra diferențelor de dezvoltare dintre regiunile țării și a evidențiat importanța investițiilor europene pentru reducerea acestor decalaje. La discuțiile de la Bruxelles au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, inclusiv oficiali din cadrul Secretariatului General și al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare, iar delegația României a fost formată din reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, printre care secretarul de stat Carmen Moraru și membri ai echipei tehnice.