Elveția respinge prin referendum consolidarea neutralității. Rezultatul, o victorie pentru flexibilitate
Elvețienii au respins duminică, prin referendum, o inițiativă populară care urmărea să consolideze neutralitatea țării, o propunere avansată de dreapta naționalistă și etichetată de adversarii săi drept pro-rusă. Rezultatele inițiale ale sondajelor de la ieșirea din urne au arătat o respingere covârșitoare.
Potrivit unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare, 71% dintre voturi au fost împotrivă. Rezultatul arată că elvețienii rămân angajați față de politica actuală de neutralitate, una care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume.
Inițiativa viza înscrierea în Constituție a unei politici de neutralitate consolidată, excluzând orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unei țări terțe, cu excepția celor decise de ONU.
Neutralitatea Elveției este înrădăcinată în istoria țării de secole și este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. Națiunea alpină s-a abținut astfel de la a lua parte în războaiele dintre state terțe.
Adoptarea de către Elveția a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina, precum și primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024, au plasat chestiunea neutralității în centrul dezbaterilor politice și mediatice.
Definiția neutralității elvețiene este supusă la două concepții opuse. Susținătorii unei neutralități flexibile apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe, ceea ce a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră a alianței. Ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, a declarat în timpul campaniei că neutralitatea a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate și că ea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale.
De cealaltă parte, organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa, cu sprijinul Uniunii Democratice de Centru, un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, apără o interpretare mai strictă a neutralității.
Un membru socialist al parlamentului, Laurence Fehlmann Rielle, a comentat la televiziunea publică elvețiană RTS că rezultatul arată că elvețienii rămân angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume.
