Prețurile alimentelor în Europa au crescut puternic în ultimii cinci ani. România, printre țările cu cele mai mari scumpiri
Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au înregistrat creșteri semnificative în întreaga Europă în ultimii cinci ani, iar România se numără printre statele membre cu cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană.
Conform datelor Eurostat, între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53% în România. La nivelul Uniunii Europene, creșterea medie a fost de 34% în aceeași perioadă.
Cele mai mari scumpiri din UE au fost înregistrate în Ungaria, unde prețurile au urcat cu 57%, urmată de Bulgaria, cu 54%, și România, cu 53%. La polul opus, Cipru a înregistrat cea mai mică creștere, de 21%.
Evoluția prețurilor în marile economii europene
În marile economii ale Uniunii Europene, scumpirile la alimente au fost mai moderate. În Franța, prețurile au crescut cu 25%, în Italia cu 30%, în Germania cu 34%, iar în Spania cu 35%.
În afara Uniunii Europene, Turcia se distinge printr-o creștere extrem de abruptă, de 752%, a prețurilor alimentelor și băuturilor nealcoolice în perioada analizată.
Prețurile erau deja în creștere înainte de invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Războiul a amplificat presiunile asupra costurilor energiei, îngrășămintelor și transportului, care s-au transmis ulterior în prețurile plătite de consumatori.
Salariile minime au crescut mai rapid decât prețurile alimentelor în majoritatea țărilor
O analiză comparativă a evoluției salariilor minime brute lunare cu cea a prețurilor alimentelor arată că, în majoritatea celor 26 de țări europene incluse în studiu, salariul minim a crescut suficient pentru a permite cumpărarea, teoretic, a mai multor alimente decât în august 2021.
În Uniunea Europeană, Ungaria a înregistrat o creștere de 93% a salariului minim exprimat în moneda națională. Majorări semnificative au avut loc și în Germania, de 46%, Spania, de 29%, și Franța, de 20%.
Turcia a avut cea mai mare creștere a salariului minim dintre țările comparate, de 823%, urmată de Serbia, cu 103%, și Muntenegru, cu 102%.
România se numără printre țările în care cantitatea de alimente ce putea fi cumpărată cu un salariu minim brut a crescut cu peste 20%. În aceeași categorie se află Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania. Cele mai mari creșteri ale acestui indicator au fost înregistrate în Serbia și Muntenegru, de câte 37%.
Trei țări au pierdut putere de cumpărare
Malta, Spania și Franța sunt singurele trei țări din comparație în care salariul minim brut cumpăra mai puține alimente în august 2026 decât în august 2021. Scăderea a fost de 6% în Malta, 5% în Spania și 4% în Franța.
De exemplu, dacă salariul minim brut permitea cumpărarea a 100 de coșuri de alimente în Malta în august 2021, în august 2026 ar fi permis cumpărarea a aproximativ 94 de coșuri echivalente.
Comparația nu arată câți bani rămân efectiv unui angajat pentru cumpărături. Salariile folosite în analiză sunt brute, înainte de taxe și contribuții, iar calculul nu include chiria, utilitățile sau alte cheltuieli. Eurostat precizează că datele sale privind salariile minime lunare sunt valori brute, stabilite pentru ianuarie și iulie ale fiecărui an.
