Viceprimarul Sectorului 1 acuză un mecanism prin care gunoiul „se înmulțește pe hârtie”
Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, susține că vechiul contract de salubritate cu compania Romprest ar fi permis majorarea facturilor prin transformarea tonelor de gunoi în metri cubi, folosind un indicator de densitate avantajos pentru operator. Potrivit oficialului, tocmai eliminarea acestui mecanism prin noua taxă de salubritate, calculată după regulile Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), ar explica opoziția companiei față de noul sistem.
Colectarea se plătește la tonă, transportul la metru cub
Într-o postare publicată pe Facebook, Iulian Hatmanu afirmă că actualul contract de salubritate din Sectorul 1 combină două modalități diferite de facturare în aceeași factură: colectarea deșeurilor este plătită la tonă, iar transportul este plătit la metru cub. Pentru conversia dintre cele două unități este folosit un indicator tehnic – densitatea deșeurilor –, despre care viceprimarul spune că ar fi devenit elementul-cheie prin care valoarea facturilor putea crește.
„Dacă ai talent de colectare și transport, atunci o mie de kilograme de gunoi rămân o mie de kilograme de gunoi, indiferent cine le facturează și cu ce le transportă”, a spus Hatmanu. Potrivit acestuia, problema apare în momentul în care aceeași tonă de deșeuri este transformată, pe hârtie, în metri cubi pentru calcularea costului transportului.
„Densitatea devine cursul de schimb al gunoiului”
Viceprimarul susține că, atunci când densitatea utilizată în calcul este mai mică, aceeași cantitate de gunoi rezultă într-un volum mai mare, ceea ce duce automat la creșterea sumei facturate pentru transport. „Se înmulțește gunoiul, se înmulțesc metri cubi pe hârtie. Dar dacă metru cub e facturat pentru transport, mai mulți metri cubi înseamnă mai mulți bani de plată”, a afirmat Hatmanu. El a descris densitatea folosită în calcule drept „cursul de schimb al gunoiului”, susținând că aceasta ar fi permis umflarea valorii facturilor fără ca masa reală a deșeurilor să se modifice.
Noua taxă de salubritate și transparența facturării
Potrivit viceprimarului, noua taxă de salubritate este construită conform regulilor ANRSC, folosind un model de calcul comun, comparabil și transparent. În opinia sa, tocmai această schimbare ar afecta mecanismul prevăzut în vechiul contract. „Testăm mecanismul nou, pentru că propriul contract nu se potrivește cu regulile în vigoare. Dar problema nu e regula, problema este vechiul contract”, a transmis Hatmanu. El a mai scris că locuitorii Sectorului 1 nu trebuie să fie experți în densitatea deșeurilor pentru a înțelege factura, iar transparența începe atunci când li se explică de ce au de plată o anumită sumă.
Romprest, un istoric marcat de anchete și controale
Controversa privind noua taxă de salubritate se suprapune peste un istoric mai vechi al companiei Romprest, marcat de anchete penale, controale ale instituțiilor statului și litigii privind contractul de salubrizare din Sectorul 1. Din vara anului 2025, reprezentanți ai conducerii Romprest au fost chemați la audieri la Direcția Națională Anticorupție, într-un dosar de corupție care vizează suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, contracte în fals și delapidarea companiei cu sute de mii de euro.
Un raport întocmit de mai multe instituții de control ale statului – inclusiv Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și DIICOT – a analizat derularea contractului de salubrizare dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 pentru perioada 2016–2022. Potrivit verificărilor, operatorul ar fi practicat tarife supraevaluate, inclusiv o majorare de aproximativ 50% a tarifului de salubritate, ceea ce ar fi generat un prejudiciu estimat la 167 de milioane de lei pentru bugetul local. Raportul menționează, de asemenea, plata unor servicii necontractuale, ceea ce ar ridica prejudiciul total estimat la peste 243 de milioane de lei.
Romprest apare și într-un dosar mai vechi instrumentat de DIICOT Ploiești, privind un grup infracțional coordonat de fostul om de afaceri Florian Walter, decedat între timp. Ancheta a vizat presupuse fapte de evaziune fiscală și spălare de bani prin achiziții fictive facturate de firme-fantomă în perioada 2012–2014. În 2020, Tribunalul Prahova a pronunțat condamnări de până la 7 ani și 4 luni de închisoare în acest dosar, iar Romprest a fost obligată la plata unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei.
Declarațiile lui Iulian Hatmanu vin în contextul dezbaterilor privind introducerea noii taxe de salubritate în Sectorul 1, administrația locală susținând că aceasta respectă metodologia ANRSC și oferă un mod de calcul mai transparent decât cel prevăzut în contractul aflat în derulare cu Romprest. Compania a contestat în repetate rânduri modificările propuse de administrația locală în privința modului de finanțare și facturare a serviciului de salubritate.
