ARDELEAN ÎN CENTRU: BIOGRAFIA UNUI PROCUROR CARE A CAPTURAT JUSTIȚIA, A SCĂPAT DE ORICE CONSECINȚĂ ȘI SEMNEAZĂ ACUM PENTRU REFORMA EI

Cristian Ardelean s-a născut profesional la Oradea. Fost ziarist înainte de INM, a absolvit magistratura în 2008 și a urcat rapid prin parchetele bihorene — Judecătoria Oradea, Judecătoria Aleșd, Parchetul Tribunalului Bihor. În 2014, la 31 de ani, Ciprian Man — proaspăt numit șef DNA Oradea — l-a adus în DNA. Nu prin concurs deschis, ci prin mecanism de decizie internă. Man și Ardelean se cunoșteau. Amiciția lor profesională era suficient de solidă pentru ca Man să îl vrea ca principal colaborator. De atunci, până în 2019, Ardelean a funcționat ca mâna dreaptă a lui Man la DNA Oradea: instrumenta dosarele complexe, semna rechizitorii, participa la toate ședințele de analiză.

Printre dosarele sale: dosarul Nela Secară — afacerista care l-a reclamat ulterior pe Ardelean pentru abuz și față de care Ardelean a refuzat să se abțină ca procuror de ședință, motiv pentru care a fost trimis în judecată disciplinară a doua oară. CEDO a respins în 2025 plângerea Nelei Secară — ea era condamnată pentru infracțiuni economice și rămânea condamnată. Dar Ardelean a acumulat, în paralel cu dosarele legitime, o serie de plângeri penale pentru falsificarea probelor sau actelor procedurale în dosarele pe care le instrumentase: declarații falsificate, procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, mandate de aducere, acorduri de recunoaștere a vinovăției. Plângerile au fost formulate de foști procurori, polițiști și avocați. Niciuna nu a dus la condamnare.

19 ianuarie 2018: ce spunea Ardelean în înregistrare

Înregistrarea de la DNA Oradea e documentul central al acestei investigații. Și în această înregistrare, Ardelean nu e o voce periferică — e una dintre vocile dominante. El explică explicit mecanismul de instrumentalizare a dosarelor: cum judecătorii „ostili” pot fi „liniștiți” prin deschiderea de urmăriri penale, cum „trebuie cât mai multe dosare trimise în primă instanță la Curte, pe cât posibil, să avem competență”, cum trimiterea în judecată a unor judecători de la Curtea de Apel Oradea îi va determina pe ceilalți să nu „facă varză” dosarele DNA. Deasupra acestei logici stătea tot edificiul DNA Oradea sub Man: informații SRI furnizate prin ofițeri judiciari, denunțători recrutați cu promisiuni, presiuni exercitate prin deschiderea de anchete.

Această înregistrare a ajuns publică prin avocatul Răzvan Doseanu, în ianuarie 2019. Ardelean și Man au fost revocați din DNA. SIIJ a deschis dosar. Dosarul a durat patru ani și a fost clasat pe 17 martie 2025: „faptele imputate celor patru magistrați nu există. Discuțiile au avut un caracter informal și privat, neexistând probe concrete care să demonstreze presiuni reale asupra judecătorilor.” Înregistrarea — catalogată drept nelegal obținută — nu a putut fi folosită nici penal, nici disciplinar. Pe 2 iunie 2025, ICCJ a respins definitiv și recursul Inspecției Judiciare împotriva deciziei CSM de respingere a acțiunii disciplinare.

Ardelean Cristian

Reintegrarea forțată și plecarea elegantă

Ardelean nu a acceptat revocarea. A contestat-o la Curtea de Apel Cluj. Pe 29 aprilie 2024, a câștigat: revocarea din 2019 a fost anulată. Șeful DNA Marius Voineag a semnat ordinul de reintegrare pe 18 iunie 2024. Ardelean a revenit la DNA Oradea — pentru exact două luni și jumătate. Pe 24 iulie 2024, CSM a admis cererea sa de încetare voluntară a activității la DNA. Pe 1 septembrie 2024, Cristian Ardelean a plecat din DNA Oradea pentru a doua și ultima oară. S-a întors la Parchetul Tribunalului Bihor — unde, din 17 ianuarie 2024, fusese deja numit, prin concurs, șef al Secției de Urmărire Penală. A obținut reintegrarea la DNA nu pentru a rămâne acolo, ci pentru a documenta că poate. Și pentru a-și recupera salariile restante pe perioada 2019-2024 — pe care Curtea de Apel Cluj le-a obligat DNA să le plătească.

Astăzi, Cristian Ardelean conduce urmărirea penală a Parchetului Bihor. Fără nicio sancțiune. Fără nicio evaluare publică de biografie instituțională. Fără nicio discuție publică despre dosarele sale. Cu procesele disciplinar și penal închise definitiv. Cu salariile recuperate. Cu funcție de conducere. Cu semnătura pusă, la poziția 26, pe scrisoarea împotriva capturării justiției.

Ciprian Man: la Parchetul Militar Cluj, cu Man la 28 pe aceeași listă

Ciprian Man nu a urmat calea lui Ardelean. Nu a contestat revocarea. A acceptat-o și a ales, discret, transferul la structurile militare — Parchetul Militar Cluj, cu legături în rețeaua bihorenă a parchetelor militare al cărei nod central este Liviu Lascu. Man a semnat scrisoarea la poziția 28, la câteva rânduri după Ardelean. Nu a mai apărut în presă. Nu mai există în presa bihorenă de ani. Dar e acolo, în sistem, la o poziție care îl face invizibil și sigur.

Man Ciprian

Crina Muntean: judecătoarea din înregistrare semnează și ea lista

Detaliul cel mai revelator al listei de semnatari din decembrie 2025 nu este Ardelean la 26 sau Man la 28. Este Crina Muntean — judecătoarea Tribunalului Bihor — la câteva rânduri distanță. Aceeași Crina Muntean descrisă în înregistrarea din 19 ianuarie 2018 ca judecătoare „bună”, adică judecătoare cu care DNA Oradea putea colabora în dosarele sale. Aceeași față de care Ioan și Daniela Sava fuseseră trimiși în judecată pentru șantaj — și față de care au fost achitați definitiv la ICCJ. Aceeași care, în dosarul SIIJ, a fost pusă sub acuzare alături de Man, Ardelean și Adrian Muntean. Aceeași care a primit clasare pe 17 martie 2025: „faptele nu există.” Pe 12 decembrie 2025, Crina Muntean a semnat scrisoarea de solidaritate cu magistrații din documentarul Recorder despre justiția capturată. Alături de cei față de care fusese acuzată că a colaborat în capturarea justiției. Scrisoarea spune că „tăcerea nu este o opțiune când valorile profesiei sunt puse în pericol.” Crina Muntean a ales să semneze, nu să tacă. Semnătura ei, alături de a lui Ardelean și Man, este cel mai concentrat rezumat posibil al acestei investigații.

Crina Muntean

Ardelean la 26. Man la 28. Crina Muntean — judecătoarea „colaboratoare” din înregistrarea din 2018 — câteva rânduri mai jos. Iar în vârf: Kovesi. Acesta este grupul care protesta, în decembrie 2025, împotriva capturării justiției. Acesta este grupul pe care sistemul românesc l-a protejat, l-a reintegrat și l-a repus în funcții de conducere. Aceasta este normalitatea pe care nimeni nu o numește pe nume.