Meloni taie 7.000 de posturi din școli. Sindicatele protestează

Italia reduce aproape 7.000 de posturi din învățământ pe fondul scăderii natalității

Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a aprobat un proiect de buget care prevede eliminarea a aproape 7.000 de posturi din sistemul școlar, ca urmare a scăderii natalității. Măsura a provocat reacții puternice din partea sindicatelor, a directorilor de școli și a opoziției, iar protestele au ieșit în stradă.

Conform proiectului de buget aprobat de guvern săptămâna trecută, numărul posturilor didactice va fi redus cu 4.925, iar cel al posturilor nedidactice cu 2.049, începând cu anul școlar 2027-2028. Totodată, documentul introduce un plafon de 75% pentru înlocuirea personalului care se pensionează, măsură estimată să aducă economii de 336 de milioane de euro în perioada 2027-2028.

Aceste tăieri se adaugă celor stabilite anterior prin legea bugetului pe 2025, care a redus numărul posturilor didactice cu 5.660 începând cu anul școlar 2025-2026 și pe cele nedidactice cu 2.174 din 2026-2027.

Declinul demografic, invocat de guvern și contestat de sindicate

Italia se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din Europa, cu efecte directe asupra populației școlare. Numărul elevilor din ciclurile primar și secundar a scăzut de la 8,4 milioane în anul școlar 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, arată datele oficiale.

Reprezentanții directorilor de școli contestă însă folosirea acestui argument pentru reducerea personalului. „Declinul demografic este real, este o problemă foarte serioasă. Dar nu poate fi folosit ca scuză pentru a slăbi și mai mult sistemul public de educație”, a declarat Mario Rusconi, din cadrul asociației Anp a directorilor de școli.

Și sindicatul UIL critică măsurile: „Declinul efectivelor școlare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor și de a îmbunătăți calitatea educației. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultățile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare”.

Presiuni bugetare și proteste sociale

Guvernul de dreapta are o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare, din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, dar și a creșterii considerabile a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creștere lentă. Inflația a ajuns la 5,6% în luna octombrie.

Executivul, care se pregătește pentru alegerile de anul viitor, se confruntă și cu proteste de stradă generate de criza costului vieții, care în unele cazuri au degenerat în violențe. O parte dintre manifestații au fost impulsionate de elevi și studenți care cer investiții suplimentare în școli și universități.