Avertisment dur pentru România: criza gazelor din Germania poate lovi „ca un tsunami”

România, sub amenințarea unei crize energetice venite din Germania

România s-ar putea confrunta cu un nou val de scumpiri la energie, pe fondul creșterii accelerate a prețului gazelor pe piețele europene. Profesorul Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, avertizează că majorarea timpurie a consumului de gaze în Germania, provocată de temperaturile scăzute și de reducerea producției de energie eoliană, pune o presiune tot mai mare asupra stocurilor europene și alimentează creșterea prețurilor. În opinia sa, o astfel de evoluție ar putea avea efecte în lanț, inclusiv asupra consumatorilor români.

„Criza va lovi ca un tsunami România”

Radu Carp susține că Europa se apropie de o situație căreia nu îi acordă suficientă atenție, deși semnalele sunt tot mai îngrijorătoare. „Niciun atent observator al problemelor din energie nu sesizează criza care va lovi ca un tsunami România. Combinația de temperaturi joase și lipsa de vânt în Germania a făcut ca energia regenerabilă să nu mai poată contribui la mixul energetic în ultimele zile. Drept urmare, guvernul german a dat drumul la rezervele de gaz (care și așa erau doar 61% din necesar) și a repornit centralele pe cărbune”, a declarat profesorul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Reducerea TVA la gaze, insuficientă în fața presiunilor din piață

În opinia profesorului, măsurile adoptate de autoritățile din România pentru reducerea impactului scumpirii gazelor naturale asupra consumatorilor nu vor putea compensa în totalitate presiunea venită din piața europeană. El susține că actualul context energetic reprezintă „motivul din spatele scăderii TVA la gaz”, însă avertizează că măsura „este ca și cum ai ridica un dig de nisip în fața unui tsunami”. Carp argumentează că „folosirea rezervelor de gaz dintr-o cantitate și așa redusă a făcut ca prețul gazului pe bursa din Olanda să explodeze”, iar „efectul acestei scumpiri se va resimți foarte curând și în România”.

Vineri, 30 octombrie, depozitele de gaze naturale ale Germaniei erau umplute în proporție de 62%, sub ținta de 70% stabilită de autoritățile germane, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Economiei și Energiei. Oficialul a atribuit acest deficit conflictele din Strâmtoarea Hormuz, precizând însă că Germania beneficiază în prezent de surse suplimentare de aprovizionare cu gaze prin terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) și prin conductele din Norvegia, opțiuni care nu erau disponibile în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.

Transgaz: România are stocuri suficiente, dar există riscuri dacă iarna va fi foarte grea

Pe de altă parte, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat joi, 29 octombrie, că România dispune în prezent de rezerve suficiente pentru sezonul rece. Totuși, acesta a admis că perioadele cu temperaturi extreme ar putea pune presiune pe sistemul național de aprovizionare. „Dacă va fi o iarnă geroasă, prevăd spre sfârșitul lunii ianuarie, februarie, când stocurile scad, pentru perioade de câteva zile importuri de câteva milioane de metri cubi de gaz, dar sperăm că nu va fi cazul”, a declarat Ion Sterian, într-un interviu pentru un post TV.

Potrivit datelor prezentate de directorul general al Transgaz, stocurile de gaze sunt cu aproximativ 312 milioane de metri cubi sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Deși rezervele existente sunt considerate suficiente pentru moment, Ion Sterian atrage atenția că situația s-ar putea complica dacă România va traversa episoade prelungite de frig extrem în lunile de iarnă.