România, campioana scumpirilor la energie din UE: creștere de 52% într-o jumătate de an

România conduce detașat în UE la scumpirea energiei electrice

România a înregistrat, în prima jumătate a anului 2026, cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Evoluția contrastează cu tendința generală de la nivel european, unde costurile medii pentru ambele categorii de energie au scăzut.

În primele șase luni, prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din UE a coborât cu 2,2% față de semestrul al doilea din 2025, ajungând la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh. Diferențele dintre state rămân considerabile: tarifele au variat de la 0,11 euro/kWh în Ungaria până la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

Electricitatea: cea mai accelerată scumpire din Uniune

România s-a remarcat prin cea mai accentuată majorare anuală a prețului la electricitate exprimat în moneda națională, de 51,6% față de aceeași perioadă a anului anterior. În clasamentul scumpirilor au urmat Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.

La polul opus, consumatorii din Danemarca au beneficiat de o reducere de 31,7%, iar cei din Luxemburg de una de 24,1%.

Raportarea la paritatea puterii de cumpărare arată că electricitatea este relativ cea mai costisitoare pentru gospodăriile din România: 46,9 PPS pentru 100 kWh, față de 41,1 PPS în Polonia și 34,3 PPS în Cehia. Cele mai mici valori au fost în Malta (13,8 PPS), Ungaria (14,7 PPS) și Luxemburg (15,5 PPS).

Gazele s-au ieftinit în UE, dar în România s-au scumpit

O evoluție asemănătoare se observă pe piața gazelor naturale. La nivelul UE, tariful mediu a ajuns la 0,11 euro/kWh în primul semestru, în scădere cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului anterior.

În România, prețul gazelor pentru consumatorii casnici a crescut cu 9,3% în ritm anual. Majorări importante au mai fost raportate în Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%), în timp ce Bulgaria a consemnat o reducere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%.

În termeni nominali, România se numără însă printre țările cu cele mai mici tarife la gaze pentru populație, de aproximativ 0,06 euro/kWh. Ungaria a raportat 0,03 euro/kWh, Croația 0,05 euro/kWh, iar la celălalt capăt s-a situat Suedia, cu 0,22 euro/kWh.

Presiuni pe piața angro înainte de iarnă

În apropierea datei de 1 noiembrie, începutul oficial al sezonului de extracție din depozitele subterane, piața gazelor din România a înregistrat o creștere puternică a cotațiilor. Pe piețele spot ale Bursei Române de Mărfuri s-au înregistrat tranzacții la prețuri de până la 490 de lei/MWh, iar pe piața intrazilnică prețul mediu a ajuns la 478,1 lei/MWh.

Pe piața pentru ziua următoare, media pentru gazele cu livrare marți a fost de 476,97 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 89,1 euro/MWh, cu un volum tranzacționat de aproape 94 GWh.

Un factor important îl reprezintă nivelul de umplere a depozitelor europene, inferior celui din anul precedent. În România, stocurile se ridicau la 29,8 TWh, adică 88% din capacitatea totală, față de 98% cu un an înainte, când erau înmagazinați aproximativ 33,2 TWh. La nivel european, gradul de umplere era de 74,9%, corespunzător unui volum de 848,6 TWh, sub nivelul de 946 TWh raportat în perioada similară a anului trecut.

Răcirea vremii a contribuit la creșterea consumului, inclusiv prin utilizarea gazelor în centralele de producție a energiei electrice și termice, în timp ce companiile energetice au avut un interval limitat pentru completarea stocurilor.

Vor crește facturile în această iarnă?

Scumpirea gazelor pe piețele angro nu se traduce automat într-o majorare imediată a facturilor tuturor consumatorilor casnici. Efectul depinde de condițiile contractuale, de regulile de reglementare aplicabile și de modul în care evoluția costurilor de achiziție este transferată în prețurile finale.

Pe termen scurt, gospodăriile care beneficiază de contracte și mecanisme de protecție pot fi mai puțin expuse fluctuațiilor. În schimb, companiile care cumpără energie la prețurile pieței sunt expuse mai direct creșterii costurilor și pot transfera o parte din cheltuieli în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce poate alimenta presiunile inflaționiste.

Evoluția din lunile următoare va depinde de temperaturi, de nivelul cererii, de disponibilitatea gazelor din depozite și de cotațiile de pe piețele europene.