România, lider UE la scumpirea energiei: +52% în șase luni

România, campioana scumpirilor la energie în UE: creștere de 52% în primele șase luni

România a înregistrat în prima jumătate a anului cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Evoluția contrastează cu tendința generală la nivel european, unde costurile medii ale ambelor categorii de energie au scăzut.

Cea mai accentuată majorare a prețului la electricitate din UE

În primul semestru, prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a coborât cu 2,2% față de ultimele șase luni ale anului precedent, ajungând la 0,28 euro/kWh, comparativ cu 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea. Prețurile pentru consumatorii casnici au variat de la 0,11 euro/kWh în Ungaria până la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

România s-a remarcat prin cea mai accentuată majorare anuală: prețul electricității exprimat în moneda națională a crescut cu 51,6% față de aceeași perioadă din anul anterior. Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%, au urmat în clasamentul scumpirilor. La polul opus, consumatorii din Danemarca au beneficiat de o reducere de 31,7%, iar cei din Luxemburg de una de 24,1%.

Raportarea la paritatea puterii de cumpărare arată că electricitatea este relativ cea mai costisitoare pentru gospodăriile din România, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh, față de 41,1 PPS în Polonia și 34,3 PPS în Cehia. Cele mai mici valori au fost consemnate în Malta, la 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS.

Gazele s-au ieftinit în UE, dar România a consemnat cea mai mare scumpire

La nivelul Uniunii Europene, tariful mediu la gaze pentru gospodării a ajuns la 0,11 euro/kWh în primul semestru, în scădere cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului anterior. În România, prețul gazelor pentru consumatorii casnici a crescut cu 9,3% în ritm anual. Majorări importante au mai fost raportate în Croația, cu 8,9%, și în Slovacia, cu 6,6%, în timp ce Bulgaria a înregistrat o reducere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%.

În termeni nominali, România se numără printre țările cu cele mai mici tarife la gaze pentru populație, cu aproximativ 0,06 euro/kWh. Ungaria a raportat un preț de 0,03 euro/kWh, iar Croația de 0,05 euro/kWh. La celălalt capăt al clasamentului s-a situat Suedia, cu 0,22 euro/kWh.

Prețurile gazelor pe piața angro au urcat puternic înainte de iarnă

În apropierea datei de 1 noiembrie, începutul oficial al sezonului de extracție din depozitele subterane, piața gazelor din România a înregistrat o creștere puternică a cotațiilor. Tranzacțiile pe piețele spot ale Bursei Române de Mărfuri au ajuns la prețuri de până la 490 de lei/MWh, iar pe piața intrazilnică prețul mediu a fost de 478,1 lei/MWh.

Pe piața pentru ziua următoare, media pentru gazele cu livrare marți a fost de 476,97 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 89,1 euro/MWh, cu un volum tranzacționat de aproape 94 GWh.

Un factor important îl reprezintă nivelul de umplere a depozitelor. În România, stocurile se ridicau la 29,8 TWh, adică 88% din capacitatea totală, față de 98% și aproximativ 33,2 TWh cu un an înainte. La nivel european, gradul de umplere era de 74,9%, corespunzător unui volum de 848,6 TWh, sub nivelul de 946 TWh raportat în perioada similară a anului anterior.

Vor crește facturile românilor în această iarnă?

Scumpirea gazelor pe piețele angro nu se traduce automat într-o majorare imediată a facturilor tuturor consumatorilor casnici. Efectul depinde de condițiile contractuale, de regulile de reglementare aplicabile și de modul în care evoluția costurilor de achiziție este transferată în prețurile finale.

Pe termen scurt, gospodăriile care beneficiază de contracte și mecanisme de protecție pot fi mai puțin expuse fluctuațiilor de pe piețele angro. În schimb, companiile care cumpără energie la prețurile pieței sunt expuse mai direct creșterii costurilor și pot transfera o parte din cheltuielile suplimentare în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce poate alimenta presiunile inflaționiste.

Evoluția din lunile următoare va depinde de temperaturi, de nivelul cererii, de disponibilitatea gazelor din depozite și de cotațiile de pe piețele europene.