BNR menține dobânda-cheie la 6,50%, în ciuda inflației în scădere

BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis joi, 8 octombrie 2026, să păstreze dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia a fost luată într-un context marcat de scăderea inflației, dar și de o activitate economică slabă.

Banca centrală a menținut și dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, precum și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit rămân, de asemenea, neschimbate.

Inflația anuală a coborât la 6,17% în august

Rata anuală a inflației s-a redus semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea. După nivelul de 10,42% înregistrat în iunie, indicatorul a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august.

Potrivit BNR, scăderea a fost determinată în mare parte de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor din perioada similară a anului 2025. Reducerea prețurilor la legume, fructe și ouă a contribuit, la rândul său, la temperarea inflației. În sens opus a acționat scumpirea combustibililor.

Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a scăzut: de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Presiuni suplimentare asupra prețurilor au venit însă din majorarea tarifelor de telecomunicații, scumpirea polițelor RCA și efectele indirecte ale creșterii prețurilor combustibililor.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea

Reducerea inflației are loc pe fondul unei activități economice slabe. Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, scăderea economică s-a atenuat la 0,4%, de la 1,2% în primul trimestru.

Ameliorarea a fost susținută în principal de revenirea investițiilor. Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă mai accentuat în termeni anuali. Deficitul comercial și deficitul de cont curent au crescut în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025.

Semne de revenire, dar consumul rămâne slab

Cele mai recente date analizate de banca centrală indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, susținută inclusiv de rezultatele agriculturii. Această revenire ar putea fi însoțită însă de o deteriorare a evoluției PIB în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie și august. În schimb, scăderea vânzărilor auto-moto s-a accentuat în iulie, iar serviciile destinate populației au continuat să înregistreze o contracție amplă. Ritmul anual al lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, iar producția industrială și-a adâncit declinul.

Deficitul de cont curent, în creștere ușoară

În iulie, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus mai puternic decât cea a importurilor, contribuind la accelerarea ușoară a creșterii deficitului comercial. Deficitul de cont curent a înregistrat o deteriorare mai pronunțată a variației anuale, pe fondul înrăutățirii balanțelor veniturilor.

Pe ansamblul perioadei ianuarie–iulie 2026, deficitul comercial a fost totuși ușor mai mic decât în intervalul corespunzător din 2025, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.