Putin vrea mai mult decât Ucraina. Care sunt pretențiile Rusiei față de Europa

Pretențiile Moscovei depășesc granițele Ucrainei: demilitarizarea porturilor, retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor din Baltica

Reuniți la Dublin, liderii Uniunii Europene au stabilit cine îi va reprezenta la viitoarele negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, în timp ce apar noi detalii despre pretențiile Moscovei, care depășesc granițele Ucrainei. Potrivit publicației germane Bild, Rusia ar cere, pe lângă controlul asupra întregului Donbas, demilitarizarea porturilor ucrainene, retragerea Finlandei din NATO și retragerea bazelor Alianței din statele baltice. Cerințele vizează „noua ordine de securitate europeană”, așa cum o descrie Moscova.

Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia vor avea câte un loc în echipa europeană de negocieri, iar Comisia Europeană și Consiliul European vor împărți un al șaselea loc. Nu a fost nominalizat, însă, un reprezentant unic care să vorbească în numele Europei la negocierile de pace. Părerile sunt în continuare împărțite, iar liderii nu au reușit să se pună de acord asupra unui nume, decizia urmând să fie luată la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului European și în consultare cu așa-numita Coaliție de Voință, din care fac parte țările care sprijină Ucraina.

„Noi decidem cine ne reprezintă”: reacția Bruxelles-ului

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că europenii decid cine îi reprezintă: „Vreau să fie foarte clar: noi decidem cine ne reprezintă și cum suntem reprezentați. O prezență europeană puternică este importantă pentru apărarea intereselor Ucrainei și ale Europei”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat că Rusia este deschisă la discuții odată ce va înțelege intenția reală a celeilalte părți și disponibilitatea de a contribui la procesul de pace: „Doresc acest lucru, atunci suntem deschiși la discuții. Odată ce vom înțelege care este intenția lor reală și disponibilitatea de a contribui la procesul de pace, atunci va fi posibilă luarea unei decizii privind desfășurarea unui dialog pentru o soluționare a conflictului din Ucraina într-un format extins”. Întrebat dacă Emmanuel Macron ar putea participa la negocierile de pace, oficialul rus a evitat să se pronunțe și nu a comentat nici posibilitatea ca șefa diplomației europene, Kaja Kallas, să reprezinte Uniunea Europeană la negocieri.

Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a replicat: „Știu că rușii nu mă vor, dar noi avem vreun cuvânt de spus în privința persoanei care îi reprezintă pe ei? Nu”. Șefa diplomației europene a avertizat și asupra strategiei Moscovei de a muta discuțiile de la încetarea focului în Ucraina către o negociere mai amplă privind arhitectura de securitate a Europei.

Berlinul respinge ideea unei noi arhitecturi de securitate

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a respins această abordare: „Nu e nevoie să vorbim despre o nouă arhitectură a securității europene. Avem deja una: NATO. Știm că președintele Trump plănuiește să discute cu Putin despre Ucraina în China, săptămâna viitoare. Vă rugăm, fără surprize, jucați în echipa Europei și echipa Ucrainei!”

Summitul de la Dublin, unde liderii europeni s-au întâlnit să discute despre inteligența artificială, a adus în prim-plan negocierile de pace cu Rusia, iar întrebarea privind cine va vorbi în numele Europei la masa tratativelor a rămas fără răspuns. Finlanda a reacționat după ce Rusia ar fi cerut ieșirea țării nordice din NATO, precizând că subiectul „nu este deloc negociabil”, în timp ce Kremlinul a dezmințit informația privind aceste condiții.