Rusia vrea să schimbe harta securității Europei. Ce cere de la patru state NATO și Moldova

Rusia ar fi înaintat pretenții extinse de securitate în Europa, inclusiv pentru patru state NATO și Republica Moldova

Rusia ar fi prezentat o serie de cereri ample în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei, propuneri care depășesc granițele acestui conflict și vizează instituirea a ceea ce Moscova descrie drept o „nouă ordine de securitate europeană”, informează publicația germană BILD, citată de Kyiv Post și de agenția Anadolu.

Potrivit surselor citate, propunerile ar fi fost prezentate reprezentanților europeni în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi. BILD subliniază că planul prezentat este doar unul dintre mai multe proiecte care circulă în cercurile informale de negociere și nu este clar dacă și care dintre aceste propuneri beneficiază de susținerea personală a președintelui rus Vladimir Putin.

Cerințe privind Ucraina: Donbas, porturi și statut de nealiniere

Conform publicației germane, Rusia ar dori să păstreze toate teritoriile ucrainene pe care le ocupă în prezent și să obțină și restul regiunilor Donețk și Lugansk, aflate încă sub controlul Kievului. De asemenea, Ucraina ar trebui să rămână permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea intrării în Uniunea Europeană.

Moscova ar cere și demilitarizarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Odesa și Nikolaev, care nu ar mai putea fi folosite drept baze navale. Separat, ar urma să fie stabilite acorduri care să garanteze libertatea de navigație în Marea Neagră și în Marea Baltică.

Prezența NATO în nordul Europei, vizată de propuneri

Propunerile ar modifica semnificativ și prezența Alianței Nord-Atlantice în nordul Europei. Rusia ar dori retragerea tuturor bazelor militare ale NATO din Estonia, Letonia și Lituania, iar Finlanda ar trebui să părăsească Alianța și să revină la statutul pe care îl avea înainte de aderare.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat însă că Rusia ar fi cerut Finlandei să se retragă din NATO. „Nu știu nimic despre acest lucru. Nu, nu au fost înaintate astfel de condiții. Cu siguranță, acest subiect nu a fost discutat”, a declarat acesta.

O posibilă federalizare a Republicii Moldova

Propunerile atribuite Moscovei vizează și viitorul politic al Republicii Moldova. Potrivit publicației belaruse Nasha Niva, Rusia ar dori transformarea țării într-o republică federală, formată din Republica Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, susținută de Moscova.

Conform propunerii, în cazul în care Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să primească posibilitatea de a organiza referendumuri pentru independență. În schimbul acestor concesii mai ample, Rusia ar oferi retragerea armelor nucleare de pe teritoriul Belarusului și s-ar angaja să nu desfășoare acolo rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv sisteme Iskander și Oreșnik. De asemenea, Moscova ar fi dispusă să-și retragă trupele din Transnistria, relatează Nasha Niva.

Poziția inflexibilă a lui Putin la întâlnirea cu emisarii americani

În timpul întâlnirii de joi cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, Vladimir Putin a reiterat cererile inflexibile ale Moscovei și a respins orice prezență a trupelor străine în Ucraina după încheierea unui acord de pace. El a avertizat că forțele europene desfășurate în cadrul unui aranjament de securitate postbelic ar deveni „ținte militare legitime” și că războiul ar reîncepe imediat.

Putin a respins și propunerile privind crearea unor zone demilitarizate sau a unor „zone gri” între forțele ruse și cele ucrainene, insistând că „granița de stat” ar trebui să fie singura linie de demarcație. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a interpretat această poziție drept o reafirmare a cererii Moscovei de a prelua controlul total asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, inclusiv asupra teritoriilor pe care armata rusă nu a reușit niciodată să le cucerească.

Moscova nu a arătat nici disponibilitate pentru un schimb de teritorii ocupate. Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus, a declarat că Rusia va respinge orice schimb teritorial și va continua să-și extindă așa-numita zonă de securitate în regiunile Sumî și Harkov, pe care Moscova o folosește pentru a-și justifica prezența în zonele de frontieră ale Ucrainei. În pofida reluării negocierilor mediate de Statele Unite, Putin nu a dat niciun semn că Moscova ar fi pregătită să renunțe la obiectivele inițiale ale războiului sau să accepte garanții de securitate occidentale consistente pentru Kiev.