Scenariu: Putin moare în 2027, Rusia invadează Estonia și declanșează războiul cu NATO

Un scenariu RAND: moartea lui Putin în 2027 ar putea duce la un război între Rusia și NATO în 2030

Institutul american de cercetare RAND Corporation, care realizează studii la solicitarea guvernului Statelor Unite și a Pentagonului, a publicat un scenariu ipotetic privind viitorul relațiilor dintre Rusia și NATO, care include moartea președintelui Vladimir Putin în ianuarie 2027 și izbucnirea unui conflict militar direct între Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică în 2030.

Potrivit scenariului, Putin, în vârstă de 74 de ani, care conduce Rusia de mai mult timp decât orice alt lider de la Iosif Stalin încoace, ar muri în ianuarie 2027, din cauze naturale. Dispariția sa ar provoca un vid de putere, iar serviciile speciale ar câștiga lupta dintre elite pentru controlul președinției.

Un fost general FSB, desemnat succesor în martie 2027

În martie 2027, Kremlinul l-ar desemna oficial drept succesor al lui Putin pe un fost general al FSB. În aprilie 2027, sub conducerea noului președinte, Rusia ar încheia un armistițiu cu Ucraina, în schimbul ridicării parțiale a sancțiunilor. Negocierile de pace ar ajunge însă în impas până în iulie, deoarece obiectivele Kremlinului nu se schimbă: Moscova își menține trupele în teritoriile ocupate și le revendică drept parte a Rusiei.

Până în ianuarie 2028, noul președinte al Federației Ruse i-ar înlocui pe cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin de la Kremlin cu persoane loiale lui. În același timp, s-ar putea confrunta cu o criză economică și socială tot mai gravă, alimentată inclusiv de pierderile suferite în războiul din Ucraina.

Acțiuni hibride împotriva Europei și o operațiune militară în Estonia

Pentru că nu va avea aceeași autoritate ca Putin, noul lider ar putea ajunge sub influența taberei radicale, favorabile războiului, care cere măsuri dure împotriva NATO. Tot în 2028, Rusia ar începe o campanie de acțiuni hibride împotriva statelor europene membre ale Alianței.

În scenariul analiștilor, Statele Unite se vor confrunta în 2029 cu o criză în America de Sud, unde izbucnește un val de violențe și conflicte. Mizând pe faptul că Washingtonul va fi ocupat cu problemele de pe propriul continent, Kremlinul va ordona o operațiune militară împotriva Estoniei.

Aceasta începe în mai 2030. Folosindu-și relațiile din comunitatea rusofonă, Moscova ar organiza proteste în orașul Narva. Manifestațiile s-ar transforma în revolte, pe care autoritățile estoniene le vor reprima prin forță. Ca răspuns, noul președinte al Federației Ruse va trimite trupe în Narva, sub pretextul protejării populației vorbitoare de limbă rusă.

NATO intervine, iar confruntările se extind

NATO va reacționa contrar calculelor Kremlinului și va trimite trupe pentru apărarea Estoniei. Până în iunie, ar putea izbucni confruntări militare de amploare între forțele ruse și armatele Alianței, care, potrivit scenariului RAND, se vor continua până în octombrie 2030.

Rusia ar intensifica acțiunile de sabotaj împotriva Marii Britanii, dar va evita cu grijă Turcia, care, potrivit analiștilor, rămâne în afara conflictului. Cu toate acestea, confruntările se vor extinde, iar atacurile cibernetice și luptele vor afecta flancurile estic și sudic ale NATO.

Armistițiu în noiembrie 2030, cu negocieri de pace blocate

Armistițiul provizoriu din scenariul RAND este stabilit pentru noiembrie 2030, după luni de lupte intense. Europa va întâmpina dificultăți în menținerea forțelor militare, iar noul președinte al Rusiei se va confrunta cu presiuni interne din cauza incapacității de a învinge rapid Estonia.

După ocuparea orașului Narva, liderul de la Kremlin ar declara încheiată operațiunea militară și ar propune NATO un armistițiu. Până în ianuarie 2031, armistițiul s-ar presupune că ar fi încă în vigoare, însă negocierile de pace vor rămâne blocate.

„În fața perspectivei unui nou conflict înghețat și a unei destabilizări tot mai accentuate în Europa, credibilitatea NATO se erodează, ceea ce duce la un mediu de securitate incert și instabil și pune sub semnul întrebării viitorul securității europene”, a concluzionat RAND.