5 milioane de români au peste 60 de ani. INS avertizează: presiune pe pensii și sănătate

România îmbătrânește: aproape 5 milioane de persoane au peste 60 de ani

România se confruntă cu o îmbătrânire tot mai accentuată a populației, cu efecte resimțite în economie, în sistemul de pensii și în cel de sănătate. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă era de aproximativ 19 milioane de persoane, conform cifrelor provizorii ale Institutului Național de Statistică. Dintre acestea, 4,89 milioane aveau peste 60 de ani, adică 25,7% din total. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu o pondere de 58,7%.

Datele au fost prezentate de vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, în cadrul conferinței „România după 60”, dedicată provocărilor aduse de îmbătrânirea populației și îngrijirii pe termen lung.

Un dezechilibru tot mai pronunțat între generații

Îmbătrânirea demografică se accentuează pe fondul scăderii natalității și al sporului natural negativ. Indicele de îmbătrânire demografică arată această evoluție: în 2016 existau 112 persoane vârstnice la fiecare 100 de tineri, iar în 2026 raportul a ajuns la 135,9. Creșterea din ultimii zece ani reflectă un dezechilibru tot mai pronunțat între generații, cu implicații importante pentru economie și societate.

Reprezentantul INS a avertizat că schimbările demografice nu afectează doar numărul persoanelor de o anumită vârstă, ci și capacitatea statului de a susține sistemele de pensii, sănătate și protecție socială. În condițiile în care generațiile tinere sunt tot mai puțin numeroase, baza potențială de contribuabili s-ar putea restrânge, în timp ce cheltuielile pentru serviciile destinate vârstnicilor vor continua să crească.

„Nu vorbim, aşadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicaţii directe asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemelor de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale”, a declarat Silviu Vîrva.

Tot mai puțini oameni activi pe piața muncii

Îmbătrânirea populației are consecințe și pentru angajatori. Reducerea numărului persoanelor active poate duce la dificultăți de recrutare, lipsă de personal în anumite domenii și presiuni asupra costurilor salariale. Datele privind participarea la piața muncii arată diferențe mari între categoriile de vârstă, în special după împlinirea vârstei de 65 de ani.

În 2025, rata de ocupare era de 38,5% în rândul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani. Pentru categoria 65-69 de ani, procentul cobora la 5,2%, iar în cazul celor de 70-74 de ani ajungea la 1,1%. La nivelul întregii țări, rata de ocupare era de 48,3%. În acest context, Silviu Vîrva consideră că îmbătrânirea populației trebuie privită și ca o problemă economică și instituțională, nu doar ca una demografică.

INS cere o schimbare în îngrijirea vârstnicilor

Vicepreședintele INS consideră că România trebuie să își regândească modul în care organizează serviciile pentru persoanele în vârstă. Îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile oamenilor diferă în funcție de starea de sănătate, situația financiară și sprijinul primit din partea familiei. De aceea, un sistem modern nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra celor care au ajuns să depindă de ajutorul altora, ci și asupra prevenirii pierderii autonomiei.

„Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenţie şi susţinerea îmbătrânirii active”, a declarat Silviu Vîrva.

În opinia sa, România are nevoie de servicii de îngrijire pe termen lung accesibile, diversificate și adaptate fiecărei persoane, care să ofere sprijin în funcție de gradul de dependență și să asigure continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre asistență la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau centre rezidențiale.

O responsabilitate tot mai mare pentru România

Silviu Vîrva a subliniat că obiectivul nu trebuie să fie doar îmbunătățirea îngrijirii persoanelor dependente, ci și prevenirea sau întârzierea apariției dependenței. România trebuie să investească mai mult în măsuri care să ajute vârstnicii să își mențină sănătatea, autonomia și participarea la viața socială.

Totodată, reprezentantul INS a atras atenția că îngrijirea vârstnicilor nu poate rămâne exclusiv în responsabilitatea familiilor sau a serviciilor existente. Este nevoie de politici publice, resurse financiare, infrastructură adecvată și personal calificat, dar și de colaborare între sectorul public și cel privat. România trebuie să se pregătească nu doar pentru creșterea ponderii persoanelor în vârstă, ci și pentru schimbările economice și sociale pe care această evoluție le va aduce.