Spania a economisit 26 de miliarde de dolari la gaze

Spania a economisit 26 de miliarde de dolari la gaze naturale prin extinderea energiei regenerabile

Spania a reușit să economisească aproximativ 26 de miliarde de dolari din costurile importurilor de gaze naturale în perioada 2011–2024, potrivit unui raport publicat de Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Economia a fost posibilă datorită extinderii masive a capacităților de producție a energiei solare și eoliene.

Capacitatea de producție a energiei din surse regenerabile a crescut de peste două ori în ultimul deceniu, ajungând la 119 gigawați, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu aproximativ 20%. Această evoluție a diminuat dependența Spaniei de combustibilii fosili și vulnerabilitatea economiei la fluctuațiile prețurilor internaționale ale gazelor.

Prețuri angro mai mici, dar facturi ridicate pentru consumatori

Dezvoltarea energiei regenerabile a contribuit și la reducerea prețurilor angro ale electricității. Cu toate acestea, AIE avertizează că facturile plătite de consumatori rămân ridicate din cauza taxelor, contribuțiilor și tarifelor de rețea. Agenția recomandă guvernului de la Madrid să revizuiască sistemul fiscal aplicat energiei și să reducă taxele pe electricitate, pentru a încuraja electrificarea industriei, transporturilor și încălzirii locuințelor.

În prezent, povara fiscală mai redusă asupra combustibililor fosili descurajează trecerea la soluții electrice, chiar și atunci când acestea sunt mai eficiente și mai puțin poluante.

Recomandările AIE privind energia nucleară și rețeaua electrică

Raportul recomandă, de asemenea, reconsiderarea calendarului de închidere a centralelor nucleare. Spania intenționează să renunțe la cele cinci centrale nucleare până în 2035, însă AIE consideră că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea prelungirii funcționării reactoarelor existente. În același timp, agenția subliniază necesitatea dezvoltării capacităților de stocare a energiei și a investițiilor suplimentare în parcuri eoliene, pentru a echilibra ponderea ridicată a producției solare.

AIE solicită și consolidarea securității și rezilienței rețelei electrice spaniole, după pana majoră de curent care a afectat țara în 2025. Potrivit raportului, modernizarea infrastructurii și diversificarea surselor de producție sunt esențiale pentru menținerea stabilității sistemului energetic pe măsură ce Spania își continuă tranziția către energia regenerabilă.

România, la polul opus: cele mai mari scumpiri la energie din UE

România ocupă primul loc în topul statelor din Uniunea Europeană care au înregistrat, în primele șase luni din acest an, cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică și gazele livrate gospodăriilor populației. Țara are un avans de 51,6% la energie, respectiv 9,3% la gaze naturale.

La nivelul UE, prețurile medii în primul semestru din 2026 sunt în scădere, raportat la primul semestru din 2025. Potrivit Eurostat, prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut semnificativ în România (51,6% față de prima jumătate a anului 2025), Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%), în timp ce unele țări au înregistrat scăderi accentuate, în special Danemarca (31,7%) și Luxemburgul (24,1%).

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard, prețurile cele mai ridicate au fost înregistrate în România (46,9 la 100 kWh), Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Cele mai mici prețuri au fost raportate în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5). În prima jumătate a anului 2026, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kWh, dar au rămas mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022.

Și la gaze, prețurile medii pentru gospodăriile din UE au scăzut în prima jumătate a anului 2026 la 0,11 euro pe kilowatt-oră, cu 10,2% față de semestrul al doilea al anului 2025 și cu 3,5% față de primul semestru al anului 2025. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (14,5%), Grecia (11,3%) și Spania (10%), în timp ce cele mai mari creșteri au avut loc în România (9,3%), Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%).