România a importat cu 75% mai multe gaze în 2025, iar producția internă a scăzut

România a importat cu 75% mai multe gaze naturale în 2025, în timp ce producția internă a scăzut

România a avut la dispoziție mai multe resurse energetice în 2025, însă creșterea s-a bazat într-o măsură mai mare pe importuri, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile totale de energie au crescut cu 10,6% față de anul anterior, în timp ce producția internă de energie primară s-a redus cu 2,4%.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată la gazele naturale: importurile au urcat cu 75% într-un singur an, până la aproximativ 3,24 milioane de tone echivalent petrol (tep), față de 1,85 milioane tep în 2024. Diferența reprezintă aproximativ 1,39 milioane tep.

Evoluția este cu atât mai importantă cu cât producția internă nu a ținut pasul cu necesarul de resurse. Potrivit datelor publicate anterior de INS, producția de gaze naturale utilizabile a fost de 7,503 milioane tep în 2025, cu 0,9% mai mică decât în 2024.

Producția internă de energie primară, în scădere cu 2,4%

La nivelul întregului sector energetic, producția de energie primară a ajuns la 20,564 milioane tep în 2025, în scădere cu aproximativ 506.000 tep față de anul anterior. INS indică reduceri la producția de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie din surse regenerabile.

În schimb, resursele totale de energie disponibile au crescut cu 1,9%, până la 42,8 milioane tep. Majorarea a fost susținută în principal de importuri, care au avansat cu 10,6%, până la aproximativ 18,2 milioane tep. Astfel, România a avut mai multă energie disponibilă decât în 2024, dar a produs mai puțină energie primară pe plan intern și a apelat într-o măsură mai mare la furnizorii externi.

Importurile de țiței au crescut, cele de cărbune s-au redus

Creșterea importurilor nu s-a limitat la gazele naturale. România a importat și mai mult țiței, cantitățile crescând cu 7,9% în 2025, până la aproximativ 8,91 milioane tep, față de 8,26 milioane tep în anul precedent.

În schimb, importurile de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere au scăzut cu 9%. La producția internă, scăderi au fost consemnate și în cazul țițeiului și cărbunelui. Producția de energie hidroelectrică, eoliană și solară fotovoltaică a fost, de asemenea, mai mică decât în 2024.

Populația a consumat mai multă energie, industria mai puțină

Consumul final energetic al României a rămas aproape neschimbat în 2025, cu o scădere de numai 4.000 tep față de anul precedent. În spatele acestei evoluții generale se află însă diferențe importante între sectoare.

Consumul populației a crescut cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%. Alte ramuri ale economiei au înregistrat o majorare de 8,1%. În schimb, industria, inclusiv construcțiile, și-a redus consumul energetic cu 15,8%, iar agricultura și silvicultura au raportat o scădere de 21,1%.

Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie, cu 35,5%, urmate de populație, cu 33,9%, și industrie, cu 18,1%.

Exporturile de energie au crescut cu 20,9%

Deși importurile au crescut, România a înregistrat și o majorare a exporturilor de energie. Acestea au ajuns la 9,053 milioane tep, inclusiv buncărajul, în creștere cu 20,9% față de 2024.

Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.569 de kilograme echivalent petrol, cu 1,8% mai mic decât în anul precedent.

Datele INS conturează astfel o imagine cu două evoluții care au avut loc în paralel: România a avut resurse energetice totale mai mari și a exportat mai mult, dar producția internă de energie primară a scăzut, iar importurile au crescut. În cazul gazelor naturale, avansul importurilor a fost deosebit de puternic, de 75% într-un singur an.