Ministrul Energiei anunță când ar putea fi repornită Centrala de la Cernavodă

Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie

Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele hidrologice actuale se mențin. Estimarea a fost prezentată de ministrul Energiei, care a explicat că reluarea producției depinde în totalitate de evoluția debitului Dunării, după ce ambele unități au fost oprite în această vară din cauza secetei.

Potrivit oficialului, chiar dacă nivelul fluviului a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni, situația nu permite deocamdată repornirea imediată a instalațiilor. „Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru. Chiar dacă debitul Dunării este în creștere în momentul de față și a crescut semnificativ în ultimele săptămâni, cel mai probabil putem să discutăm de două săptămâni ca fiind un termen realist, bazându-ne pe prognozele care există în momentul de față. Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului, adică să pornim mai repede sau, din contră, să discutăm nu de două săptămâni, poate de 7-10 zile sau mai mult. În jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile și prognozele care sunt în momentul de față se mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Cele două unități au fost oprite pe fondul secetei

În condiții normale de funcționare, cele două unități ale centralei de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% la producția națională de electricitate. Oprirea lor în cursul verii a fost determinată de scăderea accentuată a debitului Dunării, care a afectat disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire.

Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august. Reluarea producției depinde de îmbunătățirea condițiilor hidrologice și de îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice pentru repornire.

Situația a devenit deosebit de dificilă la 10 octombrie, când nivelul apei în zona Cernavodă a ajuns la minus 259 de centimetri, valoare aflată cu numai trei centimetri peste pragul operațional critic, indicat la minus 262 de centimetri. În același timp, debitul Dunării la intrarea în România coborâse sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Pentru a interveni asupra situației, Administrația Națională „Apele Române” ar fi suplimentat volumele disponibile prin descărcări controlate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei.

Nuclearelectrica: securitatea nucleară nu este afectată

Reprezentanții Nuclearelectrica au transmis că oprirea celor două unități nu afectează securitatea nucleară a instalațiilor și că, pe durata întreruperii producției, sunt menținute măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru păstrarea condițiilor de siguranță.

„Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, a precizat compania.

Nuclearelectrica a subliniat că repornirea reactoarelor va avea loc numai atunci când vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru operarea în siguranță, astfel încât termenul avansat pentru mijlocul lunii noiembrie rămâne condiționat de evoluția situației hidrologice și de verificările tehnice aferente.

Presiune pe sistemul energetic național

Indisponibilitatea celor două reactoare, suprapusă peste reducerea producției hidroenergetice în contextul secetei, a diminuat cantitatea de electricitate disponibilă din surse interne. Pentru acoperirea consumului, România a fost nevoită să apeleze la importuri de energie, expunându-se la evoluțiile prețurilor de pe piețele externe.