Voturi în pijamale în Serbia. Opoziția vrea să-l înlăture pe Vucic

Alegători sârbi chemați la urne într-un scrutin cu miză majoră pentru Aleksandar Vucic

Secțiile de votare din Serbia s-au deschis sâmbătă la ora 07:00 și se vor închide la ora 20:00, într-un scrutin parlamentar anticipat care îl are în centru pe Aleksandar Vucic, liderul aflat la conducerea scenei politice sârbe de 14 ani. Primele rezultate sunt așteptate în cursul serii, în ciuda temerilor legate de posibile incidente.

Alegerile sunt prezentate de manifestanți drept un „referendum anti-Vucic” și sunt primele din 2012 care conturează, pentru cei 6,4 milioane de alegători, perspectiva unei posibile schimbări la putere.

ONG-urile semnalează deficiențe structurale

Cu câteva zile înainte de scrutin, 24 de organizații neguvernamentale sârbe au constatat deficiențe structurale și au estimat, într-o declarație, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri „libere și echitabile”. Studenții mobilizează o rețea de voluntari pentru a supraveghea procesul de vot, în completarea observatorilor internaționali trimiși în mod tradițional la fața locului.

Sondaje divergente și absența datelor independente

Serbia nu dispune de sondaje independente, iar studiile realizate au oferit rezultate foarte divergente. Grupul de reflecție de dreapta „Noua gândire politică sârbă” (NSPM) a publicat săptămâna aceasta un sondaj care plasează lista studenților la 44,5%, față de 42,7% pentru lista lui Aleksandar Vučić. În schimb, un sondaj realizat în septembrie de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, plasa actuala majoritate în frunte, cu 48,6%, iar studenții la 37,1%.

Proteste pornite de la tragedia din Novi Sad

Alegerile anticipate reprezintă punctul culminant al unor proteste care au durat aproape doi ani, declanșate de prăbușirea, în 2024, a unui acoperiș de la gara din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării. Șaisprezece persoane și-au pierdut viața, iar protestatarii au considerat că accidentul a fost o consecință a corupției, văzută ca endemică. În momentul de vârf al mobilizării, una dintre cele mai importante de la căderea fostului lider iugoslav Slobodan Milošević în 2000, sute de mii de oameni au manifestat în capitala Belgrad. Pe parcurs, revendicările lor s-au transformat în apeluri la alegeri anticipate.

Susținătorii lui Vucic au păzit palatul prezidențial, baricadat, iar protestatarii au fost supuși intimidărilor și actelor de violență. La începutul lunii septembrie, Vucic, în vârstă de 56 de ani, a convocat în cele din urmă alegerile, scurtându-și al doilea mandat la conducerea statului pentru a conduce campania electorală a taberei sale.

Studenții, transformați într-o forță politică

De atunci, Serbia a devenit scena unui experiment politic fără precedent, mișcarea studențească transformându-se într-o forță politică eterogenă, în încercarea de a câștiga alegerile. Lista sa unică nu are niciun lider de marcă, ci prezintă o selecție de candidați proveniți din societatea civilă, al căror singur punct comun este dorința de a învinge Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vučić.

Studenții, vizați de dezinformare, au ieșit în întâmpinarea alegătorilor pentru a încerca să oprească mașina mediatică a SNS, ultimul lor miting, organizat joi la Belgrad, mobilizând aproximativ 150.000 de persoane.

Vucic vorbește despre o „tentativă de lovitură de stat”

Aleksandar Vucic a descris mobilizarea drept o „tentativă de lovitură de stat” și și-a intensificat deplasările pentru a lăuda stabilitatea din anii săi la putere și pentru a avertiza asupra unui haos iminent. El se prezintă ca fiind singurul capabil, grație experienței sale, să asigure prezența unei Serbii suverane pe scena internațională, apropiată atât de Uniunea Europeană, cât și de Rusia și de Statele Unite.

18 formațiuni în cursa pentru 250 de locuri

Deși 18 formațiuni sunt oficial în cursă pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea partidelor de opoziție au susținut studenții. Se așteaptă o rată de participare mai mare decât media de 55% înregistrată în perioada în care SNS era la putere. Ultima mobilizare electorală puternică, de aproximativ 70%, datează de la înlăturarea lui Slobodan Milošević și rămâne un punct de referință în istoria politică sârbă.

Diaspora, chemată să „voteze în pijamale”

Diaspora este chemată la urne într-un număr limitat de secții de votare, în același interval orar ca și locuitorii țării, iar mulți expatriați vor trebui să stea treji toată noaptea. În Chicago, care găzduiește una dintre cele mai mari comunități sârbe din Statele Unite, secțiile de votare se vor deschide la ora 01:00 dimineața, determinând alegătorii să anunțe pe rețelele sociale că vor „vota în pijamale”.

Într-un climat de polarizare puternică, un scrutin strâns sau disputat ar putea deschide o nouă perioadă de tensiuni politice.