Ministerul Finanțelor explică deficitul lăsat de Bolojan: miliarde, facturi neplătite

Ministerul Finanțelor, așteptat să explice deficitul record al României

Ministerul Finanțelor urmează să prezinte joi explicații oficiale privind deficitul-record raportat de Eurostat, care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană. Potrivit unor surse, una dintre cauzele acestei situații ar fi acumularea unor datorii și facturi neachitate în perioada guvernului interimar condus de Ilie Bolojan.

Sursele citate susțin că Ministerul Finanțelor lucrează la un document care ar urma să prezinte situația exactă a finanțelor publice și impactul pe care aceste obligații neachitate l-au avut asupra execuției bugetare. Nu este exclus ca ministrul Finanțelor să prezinte concluziile și în Parlament.

Restanțe către constructori și plăți pentru investiții majore

Una dintre explicațiile oferite de specialiști este legată de existența unor facturi și obligații de plată restante care nu au fost achitate la timp. Aceste sume ar fi contribuit la deteriorarea indicatorilor bugetari și la nivelul ridicat al deficitului raportat de instituțiile europene.

Este vorba despre restanțe către constructori care au executat lucrări pentru stat, dar și despre plăți aferente unor programe majore de investiții, inclusiv Anghel Saligny și proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Deficit de 9,2% din PIB, cel mai ridicat din UE

Conform datelor prezentate joi, 22 octombrie, de către Biroul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat, România a ajuns la un deficit ajustat sezonier de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Indicatorul a atras atenția economiștilor și a generat solicitări pentru clarificări suplimentare din partea autorităților.

Situația constatată este cu atât mai sensibilă cu cât România și-a asumat în fața instituțiilor europene reducerea graduală a deficitului bugetar. Conform angajamentelor actuale, deficitul ar trebui să ajungă la aproximativ 5,2% din PIB anul viitor, obiectiv care ar putea necesita măsuri suplimentare de ajustare fiscală și reducere a cheltuielilor.