Schimbări majore: pâinea ar putea fi numită „pâine” doar în anumite condiții

Proiectul care ar putea schimba denumirea pâinii. Doar patru ingrediente permise

Un proiect legislativ aflat în dezbaterea Camerei Deputaților propune ca denumirea de „pâine” să fie rezervată exclusiv produselor realizate din făină albă de grâu, apă, drojdie și sare. Produsele care conțin zahăr, grăsimi, aditivi, amelioratori sau alte ingrediente ar urma să fie comercializate sub denumirea de „specialitate de panificație”.

Inițiatorii susțin că modificarea urmărește să ofere consumatorilor informații mai clare la raft și să facă diferența între pâinea tradițională și produsele de panificație cu ingrediente suplimentare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, producătorii vor trebui să își adapteze rețetele și modul de etichetare pentru a respecta noile cerințe.

Ingredientele care ar schimba categoria produsului

Potrivit proiectului de lege, pâinea ar trebui să fie obținută exclusiv din făină albă de grâu, apă, drojdie și sare. Orice ingredient suplimentar ar putea determina încadrarea produsului într-o altă categorie, cea a specialităților de panificație. Printre ingredientele vizate se numără zahărul, îndulcitorii, grăsimile, aditivii alimentari și amelioratorii utilizați în anumite rețete industriale.

Propunerea nu înseamnă însă că produsele cu semințe sau alte ingrediente suplimentare ar urma să dispară din magazine, ci că acestea ar putea fi comercializate sub o denumire diferită, dacă proiectul devine lege în această formă.

Ce spun brutarii despre noile reguli

Ideea unei rețete simple pentru pâine este susținută și de unii reprezentanți ai sectorului. Proprietara unei brutării, care a absolvit un liceu de specialitate, consideră că produsul de bază ar trebui să păstreze o compoziție cât mai naturală.

„Pâinea trebuie să fie cât mai naturală”, afirmă aceasta. În opinia sa, pâinea tradițională era preparată din făină, drojdie, sare și apă. Totuși, ea atrage atenția că denumirea de pe etichetă nu schimbă neapărat preferințele cumpărătorilor. „Să mergi într-un magazin și să cumperi, că scrie pâine sau specialitate de panificație, cu semințe, clientul tot o cumpără”, explică proprietara brutăriei.

Astfel, efectul concret al schimbării ar putea fi mai vizibil la nivelul etichetării și al informării consumatorilor decât în ceea ce privește dispariția produselor care conțin ingrediente suplimentare.

Amenzi de până la 50.000 de lei pentru producători

Proiectul legislativ prevede sancțiuni pentru operatorii economici care nu ar respecta noile reguli. Amenzile ar putea varia între 10.000 și 50.000 de lei. În cazul abaterilor repetate, ar putea fi dispusă și oprirea produselor de la comercializare, potrivit prevederilor propuse.

Scopul declarat al inițiativei este asigurarea unei informări corecte și clare la raft. Prin separarea pâinii de specialitățile de panificație, cumpărătorii ar putea înțelege mai ușor ce ingrediente conține produsul pe care îl aleg. Pentru producători, adoptarea unei asemenea reglementări ar putea presupune modificări ale etichetelor, ale denumirilor comerciale și, în anumite cazuri, ale rețetelor folosite.

Senatul a respins proiectul. Camera Deputaților urmează să decidă

Inițiativa legislativă nu a devenit încă lege. Senatul a respins proiectul în luna martie, iar Camera Deputaților îl analizează în comisii, urmând să decidă asupra formei finale. Nici Guvernul nu susține actuala variantă a proiectului, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor modificări înainte de adoptarea unei decizii definitive.

Prin urmare, regulile propuse nu trebuie confundate cu obligații aflate deja în vigoare. Compoziția permisă pentru pâine, denumirile comerciale și sancțiunile ar putea suferi schimbări pe parcursul procedurii legislative.

Consumul de pâine al românilor

Miza dezbaterii este importantă și prin prisma consumului ridicat. În medie, un român consumă aproximativ 80 de kilograme de pâine pe an, ceea ce face din acest produs unul dintre alimentele de bază ale gospodăriilor.

Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar putea influența modul în care sunt prezentate și identificate produsele de panificație în magazine, fără ca acest lucru să însemne automat eliminarea sortimentelor cu semințe sau cu alte ingrediente.