Statul execută firmele private, dar ignoră datoriile de miliarde ale propriilor companii

Paradoxul din economie: Statul execută privatul, dar trece cu vederea datoriile de miliarde ale propriilor companii

România se confruntă cu un paradox financiar greu de explicat cetățenilor care își plătesc taxele la zi. În timp ce mediul privat este supus presiunii pentru orice restanță la ANAF, societățile deținute de stat au acumulat datorii fiscale uriașe, de peste 9,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro.

O analiză semnată de consultantul economic Adrian Negrescu scoate la iveală o realitate dură: statul român a devenit propriul său rău-platnic, iar nota de plată pentru pierderile și subvențiile din sectorul public atinge suma de 18,7 miliarde de lei, adică aproape 1% din PIB-ul țării.

Cine sunt marii datornici la Fisc și cum se pierd banii publici

Pe lista companiilor de stat care amână plata obligațiilor fiscale se regăsesc nume mari din infrastructură și energie. CFR SA, care administrează infrastructura feroviară, are restanțe de 675 de milioane de lei. CFR Marfă înregistrează datorii neachitate de 433 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara are obligații restante de 312 milioane de lei, iar Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare datorează 136 de milioane de lei la ANAF.

„Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, avertizează Adrian Negrescu.

Sute de firme publice funcționează în totală „ceață financiară”

Din cele 1.904 companii deținute de stat, respectiv 146 la nivel central și peste 1.700 la nivel local, mai mult de o treime reprezintă o adevărată cutie neagră. Pentru 595 de societăți nu există date financiare depuse, ceea ce înseamnă că autoritățile nici măcar nu știu dacă aceste entități au produs profit sau au înregistrat pierderi.

Pentru firmele care și-au raportat bilanțul, tabloul este sumbru: 890 de companii au fost pe plus, însă 419 societăți au încheiat anul pe minus, cu pierderi totale de 4,4 miliarde de lei, o dublare față de perioada anterioară. Alte 80 de companii neprofitabile au înregistrat pierderi care depășesc jumătate din totalul veniturilor încasate.

Doar 5 „campioni” țin în spate tot sectorul public

Situația financiară a statului ar fi fost mult mai gravă fără aportul câtorva giganți din energie și servicii. Hidroelectrica și Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor publice. Atunci când se adaugă Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci firme produc două treimi din tot profitul sectorului de stat. În esență, performanța câtorva companii de top acoperă indirect găurile negre create de sute de societăți ineficiente.

Reforma cerută de mediul economic

Cu un număr de peste 235.000 de angajați în sectorul companiilor de stat, restructurarea devine o misiune critică. În condițiile în care spațiul pentru noi majorări de taxe s-a epuizat, iar economia înregistrează ritmuri lente de creștere, ajustarea cheltuielilor publice trebuie să înceapă chiar din interiorul statului.

Măsurile urgente propuse de analiști includ realizarea unui inventar complet și transparent, respectiv un registru public actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu obligativitatea publicării bilanțului financiar. De asemenea, se cere aplicarea regulilor stricte de guvernanță corporativă și selectarea conducerii pe criterii de performanță, nu politice.

Alte recomandări vizează restructurarea și lichidarea societăților care acumulează pierderi în mod repetat fără un plan viabil de redresare, precum și listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile profitabile pentru atragerea de capital și transparentizare.

„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”, concluzionează Adrian Negrescu.