România a încasat 301 mil. euro din PNRR. Nazare cere evaluarea proiectelor pe 2027

România încasează 301 milioane de euro din PNRR și ajunge la 13,27 miliarde de euro

România a primit peste 301 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri aferente cererii de plată numărul 3 care fuseseră suspendate de Comisia Europeană, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit datelor prezentate de acesta, din suma totală încasată, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Cu această plată, totalul sumelor primite de România prin PNRR ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro.

Nazare a precizat că fondurile au fost recuperate în urma eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră. El a explicat că încasările au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului.

„Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice”, a afirmat ministrul interimar al Finanțelor.

Evaluarea investițiilor și a obligațiilor financiare rămase

Alexandru Nazare a subliniat că evaluarea PNRR trebuie să depășească analiza sumelor încasate și să urmărească rezultatele concrete ale investițiilor și reformelor. În acest sens, el a transmis că perioada următoare nu mai este doar despre câți bani se încasează, ci despre ce s-a realizat cu acești bani, ce reforme au fost implementate, ce investiții mai pot fi finalizate și care sunt obligațiile financiare rămase.

Ministrul interimar solicită o analiză pentru fiecare investiție în parte, care să arate ce proiecte au fost finalizate, ce impact au avut în economie și care mai pot fi duse la bun sfârșit. Evaluarea trebuie să clarifice și sumele rămase de plată, precum și sursele din care vor fi finanțate acestea.

Totodată, Nazare arată că rezultatele obținute de instituții, autorități locale și beneficiari trebuie evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc.

Datele financiare ale PNRR, fundamentale pentru bugetul din 2027

Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să consolideze informațiile privind situația financiară a PNRR. Aceste date vor sta la baza discuțiilor privind rectificarea bugetară din acest an și fundamentarea bugetului pentru 2027.

Analiza va viza necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național. Nazare a precizat că bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme.

Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a programului avansează, autoritățile trebuie să stabilească ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja realizate și ce investiții necesită continuarea finanțării.

„Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă”, a declarat Alexandru Nazare.

Reformele structurale, condiție pentru succesul real al PNRR

Evaluarea solicitată vizează și aplicarea efectivă a reformelor asumate prin PNRR. Nazare susține că îndeplinirea formală a acestora pentru încasarea fondurilor nu este suficientă. O atenție deosebită trebuie acordată reformelor care influențează cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei.

„Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României”, a subliniat Nazare.

În perspectiva viitorului cadru financiar european, ministrul interimar al Finanțelor pledează pentru o abordare orientată spre rezultate și beneficii concrete pentru cetățeni, nu doar spre absorbția fondurilor. Bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte proiectele realizate, investițiile rămase de finalizat și capacitatea României de a le finanța responsabil.