BNR: economia, în teritoriu negativ; inflația rămâne ridicată

BNR avertizează: economia României se îndreaptă spre teritoriu negativ

Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate și chiar în teritoriu negativ, potrivit unei analize semnate de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, publicată pe blogul „Opinii BNR”. După doi ani de avans modest – 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 – anul în curs ar putea aduce chiar o creștere economică negativă, ceea ce ar însemna intrarea într-o perioadă de stagflație.

Oficialul BNR semnalează că scăderea consumului indică tranziția către un nou model de creștere economică, în care investițiile, și nu consumul sau deficitele, vor deveni principalul motor de dezvoltare.

Inflația, peste 6% la finalul anului

Inflația a coborât în vară cu aproape 4 puncte procentuale, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, ca efect de bază. Cu toate acestea, prognozele arată că rata inflației va rămâne peste 6% la finalul anului și va reveni în ținta stabilită abia în ultimul trimestru din 2027.

Viceguvernatorul BNR subliniază că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și în 2027, mai ales în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile urcă spre 3% din PIB.

Deficitul comercial s-a redus pe seama scăderii consumului

Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât se așteptau autoritățile. Cosmin Marinescu explică faptul că această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor.

„De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, a menționat viceguvernatorul BNR. Astfel, scăderea deficitului comercial s-a realizat pe seama sărăcirii românilor, prin reducerea puterii de cumpărare.

Modelul economic bazat pe forță de muncă ieftină și-a atins limitele

Un alt semnal de alarmă trasat de oficialul BNR vizează plafonarea actualului model economic, bazat pe costuri reduse, forță de muncă ieftină și consum. Cosmin Marinescu consideră că acest model „și-a atins limitele”, iar România nu se mai poate prezenta în fața investitorilor occidentali ca o piață cu avantaje de cost.

În viziunea viceguvernatorului BNR, varianta de viitor este un model calitativ de creștere, orientat spre productivitate, extinderea lanțurilor locale de producție și investiții în tehnologie și capital uman.

Contextul revizuirii ratingului de țară

Analiza oficialului BNR vine cu aproximativ două zile înainte ca cea de-a treia agenție internațională de rating, Standard & Poor’s, să comunice public rezultatul revizuirii ratingului României. O eventuală retrogradare la nivelul „junk” ar îngreuna și mai mult procesul de revenire economică, într-un context internațional complex și fragil.