BLOCADA DIN GOLF AMINTEȘTE DE „RĂZBOIULUI PETROLIERELOR”, DIN ANII ’80. DE CE ACUM RISCURILE SUNT MULT MAI MARI
O zi de intensă tensiune s-a desfășurat în Golful Persic, marcată de anunțul președintelui Donald Trump privind asigurarea de către Marina americană a trecerii navelor prin Strâmtoarea Ormuz, zone afectate de o blocadă care durează deja de săptămâni. Aceasta decizie vine în contextul unei situații extrem de volatile, unde presiunea militară și diplomatică a crescut considerabil.
În urma acestui anunț, mai multe vase comerciale sub pavilion american au reușit să traverseze strâmtoarea, dar pe de altă parte, presa de stat iraniană a raportat că forțele iraniene ar fi lansat două rachete pentru a impiedica un distrugător american să acceseze zona. Conform unei surse de la Washington, acest distrugător nu a fost lovit, însă Emiratele Arabe Unite au confirmat interceptarea unor rachete venite din Iran, evidențiind tensiunea și imprevizibilitatea situației.
Comandamentul Central al armatei americane a comunicat implicarea a 15.000 de militari, distrugătoare cu rachete ghidate și mai mult de 100 de aeronave într-un proiect denumit „Proiectul Libertate”, destinat căror nave au fost blocate în regiune de mai bine de două luni. Președintele Trump a subliniat că aceste nave provin din zone care nu au nicio legătură cu actuala criză din Orientul Mijlociu, și a asigurat că se vor depune toate eforturile pentru a salva echipajele și navele aflate în pericol.
Răspunsul Iranului nu s-a lăsat așteptat, un oficial iranian avertizând că acțiunile americanilor ar contraveni unui acord de încetare a focului, iar o agenție de presă locală a anunțat că o navă de război americană a fost lovită de rachete iraniene în încercarea de a forța intrarea în strâmtoare.
Analizând istoria, blocada actuală aduce în memorie evenimentele din „războiul petrolierelor” din anii ’80, când Marina americană a escortat petrolierele din Kuweit printr-un Golful Persic plin de mine. Jon Gambrell de la The Associated Press a remarcat că în acea perioadă, în contextul războiului dintre Iran și Irak, atacurile asupra navelor petroliere erau comune, iar Marina americană reușea să asigure siguranța convoiilor. În schimb, astăzi, Iranul dispune de tehnologie militară avansată, inclusiv rachete și drone, oferind astfel o nouă dimensiune amenințărilor în regiune.
Jason Crow, congresman democrat, a subliniat că discuțiile despre Iran se concentrează enorm pe detalii tactice, fără a dezvolta o strategie clară pe termen lung. El a subliniat eșecurile din războaiele anterioare, arătând că SUA nu sunt competente în a finaliza conflictele în Orientul Mijlociu și a implementa o strategie efectivă.
În același timp, negocierile dintre Washington și Teheran continuă prin intermediul unor mediatori pakistanezi, cu Iranul având deja un plan de pace în 14 puncte, care se dovedește a fi departe de a satisface condițiile dorite de administrația Trump, în special pe tema uraniului îmbogățit.
În cadrul unei întâlniri la Erevan, liderii europeni au discutat opțiuni de intervenție pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menționat că nu va participa la o acțiune militară neclară, sugerând în schimb elaborarea unei misiuni ad hoc. Mark Rutte de la NATO a afirmat că mai multe state europene se pregătesc logistic pentru a susține o intervenție, inclusiv prin detecția și curățirea minelor.
Uniunea Europeană desfășoară deja o operațiune militară în Marea Roșie din februarie 2024, reactualizată ca răspuns la atacurile grupării Houthi din Yemen, demonstrând astfel angajamentul comunității internaționale de a asigura securitatea maritime în regiunile afectate de conflicte.
