Iranul ar putea relua războiul cu SUA, după ce Trump a refuzat oferta de pace. Replica unui responsabil militar iranian
Un responsabil militar iranian a declarat sâmbătă că reluarea conflictului cu Statele Unite este „probabilă”, în urma respingerii de către Donald Trump a unei oferte din partea Teheranului de a relua negocierile de pace. Acest comentariu a fost făcut în contextul tensiunilor crescute dintre cele două națiuni, după mai multe zile de atacuri și contraatacuri în regiune.
Un armistițiu a fost declarată la 8 aprilie, vizând încetarea ostilităților după o perioadă de aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului. Cu toate acestea, negocierile convenite pentru 11 aprilie la Islamabad nu au condus la rezultate palpabile, părțile rămânând în dezacord pe teme cruciale, inclusiv chestiunile legate de strâmtoarea Ormuz și programele nucleare.
Iranul a transmis recent un nou text mediativ prin intermediul Pakistanului, dar detalii specifice nu au fost aduse la cunoștința publicului. Între timp, Donald Trump și-a exprimat insatisfacția față de propunerea primită din partea Teheranului și a reafirmat că, deși preferă să nu fie nevoit să înfrângă „definitiv” Iranul, opțiunea unui nou conflict este încă pe masă.
În declarațiile sale, Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al forțelor armate iraniene, a subliniat că „faptele au demonstrat că Statele Unite nu respectă nicio promisiune sau acord”, crescând temerile de o nouă escaladare a hostilităților. Pe de altă parte, Kazem Gharibabadi, viceministrul Afacerilor Externe din Iran, a reamintit că țara sa este pregătită să exploreze atât calea diplomatică, cât și continuarea conflictului, indicând că „mingea este în terenul Statelor Unite”.
Recent, Trump a avut termen limită până vineri pentru a solicita autorizarea Congresului cu privire la continuarea războiului, dar a optat pentru a informa parlamentarilor că ostilitățile împotriva Iranului s-au „încheiat”, deși prezența militară americană din regiune sugerează contrariul. USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, a părăsit Orientul Mijlociu, dar alte 20 de nave, inclusiv două portavioane, au rămas desfășurate.
Conflictul a generat mii de pierderi de vieți omenești, în special în Iran și Liban, iar impactul său continuă să afecteze economia globală, impulsionând creșterea prețurilor petrolului la niveluri record din 2022. În plus, chiar dacă bombardamentele s-au oprit, sancțiunile impuse de Washington persistă, inclusiv un blocaj asupra porturilor iraniene, ca reacție la acțiunile Teheranului privind strâmtoarea Ormuz.
În contextul iritării președintelui Trump față de lipsa de suport din partea aliaților europeni, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, o mișcare care alimenta îngrijorări cu privire la o strategie coerentă în regiune. Trump s-a arătat deosebit de deranjat de comentariile cancelarului Friedrich Merz, care a afirmat că Statele Unite nu au „nicio strategie” în Iran și că sunt „umilite” de comportamentul Teheranului.
În fața acestor provocări, Iranul rămâne ferm pe poziții. Gholamhossein Mohseni Ejeï, șeful puterii judecătorești din Iran, a afirmat clar că țara sa nu va accepta impunerea unei politici externe. De asemenea, Parlamentul iranian lucrează în prezent la o lege care ar oferi forțelor armate controlul asupra strâmtorii Ormuz, interzicând navelor israeliene să traverseze această zonă și stabilind taxe de trecere.
În ciuda armistițiului, iranienii se confruntă cu o situație economică precară, marcată de inflație și șomaj crescând, agravând condițiile de viață în urma decadelor de sancțiuni internaționale. Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, le-a cerut companiilor locale să evite concedierile, în numele „războiului economic”.
Un cetățean din Teheran, în vârstă de 40 de ani, a relatat dificultățile cotidiene cu care se confruntă poporul iranian, subliniind faptul că viața sa este marcată de stres și tensiuni crescânde. În acest climat, justiția iraniană a anunțat recent executarea a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului, aceasta fiind o dovadă a climatului de nesiguranță și a măsurilor dure adoptate de autoritățile iraniene pentru a-și păstra controlul în fața provocărilor externe.
