„`html
Noua rundă de negocieri SUA-Iran ar putea întârzia. Când ar putea avea loc
A doua rundă de negocieri directe între Iran şi SUA nu se va desfăşura joi şi nici vineri, conform unei surse citate de agenţia EFE. Această sursă a menționat că următoarea serie de tratative este probabil să înceapă la începutul săptămânii viitoare, având în vedere eșecul primei runde care a avut loc recent în Islamabad, capitala Pakistanei.
În ciuda medierii realizate de Pakistan, părțile nu au reușit să convenească asupra unei date precise pentru reluarea discuțiilor. Sursele sugerează că, deși nu sunt programate întâlniri directe pentru următoarele zile, propunerile pentru desfășurarea unor noi negocieri sunt încă în discuție.
Islamabad continuă să fie principalul candidat pentru găzduirea celei de-a doua runde de negocieri, însă Geneva este menționată ca opțiune alternativă. Se subliniază că Pakistanul s-a afirmat ca mediator principal și exercită presiuni pentru organizarea unei a doua runde de tratative.
În acest context, mareșalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, s-a deplasat la Teheran pentru a transmite un mesaj din partea administrației președintelui american Donald Trump, având rolul de a debloca problemele critice ce vizează securitatea regională și programul nuclear iranian. Eforturile diplomatice ale Islamabadului includ și un turneu regional al premierului pakistanez, Shehbaz Sharif, cu scopul de a ajunge la un acord înainte de expirarea armistițiului convenit de SUA și Iran, pe 22 aprilie.
Sursele afirmă că, deși situația rămâne fluidă, părțile sunt încă foarte îndepărtate de a ajunge la un consens pe aspectele fundamentale ale negocierilor. Casa Albă a confirmat că discuțiile pentru o posibilă a doua rundă de negocieri continuă, dar fără oficializare din partea sa, purtătoarea de cuvânt a președintelui, Karoline Leavitt, a clarificat că nimic nu este confirmat până când nu este anunțat direct de Casa Albă.
Iranul a confirmat că schimburile de mesaje cu SUA continuă prin intermediul Pakistanului. Totuși, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a subliniat că Teheranul nu va accepta să participe la negocieri doar pentru a accepta condițiile americane, considerând că unele dintre cerințele americane au fost „nerezonabile și nerealiste”.
În timpul negocierilor anterioare, Iranul a încercat să obțină „încetarea totală a războiului” și a revendicat drepturi, inclusiv ridicarea sancțiunilor și compensarea pagubelor cauzate de războiul declanșat în februarie de SUA și Israel. De asemenea, Iranul a insistat asupra dreptului său de a utiliza energia nucleară în scopuri pașnice, fără a renunța la îmbogățirea uraniului, însă indicând că nivelul îmbogățirii este „negociabil”.
Pe de altă parte, Trump a criticat Iranul pentru blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și pentru refuzul de a se angaja să nu dezvolte arme nucleare, o ambiție pe care Teheranul o respinge. Relatările după negocieri sugerează că Washingtonul a cerut o suspendare de 20 de ani a îmbogățirii uraniului, în timp ce Iranul a propus o suspendare de 5 ani, propunere respinsă de președintele american, care a ordonat armatei impunerea unei blocade navale împotriva Iranului.
Chiar și așa, Trump a declarat într-un interviu că războiul „se apropie de final” și a afirmat că Iranul caută să încheie un acord pentru a evita distrugerile amenințate, inclusiv distrugerea infrastructurilor energetice.
„`
