GHIZI DE PE EVEREST, ACUZAȚI CĂ INTOXICAU ALPINIȘTI PENTRU A FORȚA OPERAȚIUNI DE SALVARE FALSE. ÎNȘELĂTORIE DE 20 MILIOANE $
Mai mulți ghizi de pe Muntele Everest sunt suspectați că au utilizat tehnici de intoxicare a alpiniștilor străini, cu scopul de a crea situații de urgență și a justifica astfel evacuări aeriene costisitoare. Aceste acuzații sunt parte a unei scheme de fraudă în asigurări estimată la 20 de milioane de dolari, conform unei anchete derulate de poliția din Nepal, care a fost relatată de The Independent.
Operațiunile de salvare montană din Nepal au fost afectate semnificativ de arestarea mai multor operatori, dintre care 32 au fost deja puși sub acuzare, iar până acum 11 dintre aceștia au fost arestați. Schematizarea escrocheriei a fost extinsă pe o perioadă ce include 4.782 de alpiniști internaționali între anii 2022 și 2025, fiind identificate peste 300 de cazuri de salvări false, cu facturi totalizând aproape 20 de milioane de dolari, plătite de alpiniști și companiile de asigurare.
Scandalul a determinat autoritățile să lanceze o nouă investigație asupra operatorilor de turism și ghizilor, mai ales acum, când sezonul de alpinism a început pe 30 martie. Anchetatorii au descoperit că această fraudă implică diverse entități din ecosistemul trekking-ului, inclusiv șerpași, proprietari ai companiilor de trekking, operatori de elicoptere și directori de spitale.
PRAF DE COPT ÎN MÂNCARE, PRINTRE TERTIPURILE FOLOSITE
Metodele prin care ghizii reușeau să forțeze evacuările cu elicopterul erau variate, incluzând simularea urgențelor medicale și utilizarea prafului de copt adăugat în mâncare pentru a provoca probleme gastrointestinale, în special asociate cu răul de altitudine. Alți alpiniști au fost supuși unor doze excesive de apă pentru a induce simptome clare.
Astfel, după ce drumeții raportau stări de greață, amețeli sau dureri, li se recomanda să facă o coborâre rapidă, acceptând evacuări de urgență însoțite de costuri exorbitante cu elicopterul. Autoritățile au aflat că operatorii foloseau documente medicale și de zbor falsificate pentru a obține despăgubiri de la asigurătorii internaționali de călătorie.
În momentul în care o operațiune de salvare era declanșată, costurile erau umflate, fiind facturate fiecare pasager ca și cum ar fi fost transportat individual, chiar dacă mai mulți alpiniști erau transportați împreună. Documente medicale falsificate și înregistrări de zbor inventate susțineau cererile de despăgubire exagerate, în timp ce spitale promovau rapoarte fictive de internare și tratament pentru persoane ce nu primeau de fapt îngrijiri medicale.
ESCROCHERII ȘI REACȚII NEADECVATE
Acesta nu este primul incident de acest gen, o investigație din 2018 de către Kathmandu Post având ca rezultat întocmirea unui raport de 700 de pagini, la care guvernul s-a angajat să răspundă cu reforme. Însă aceste escrocherii pare că au continuat, Manoj Kumar KC, șeful CIB, menționând că se datorează „măsurilor punitive laxe” care nu au reușit să descurajeze infracționalitatea.
Companiile de asigurări de călătorie au avertizat anterior că ar putea retrage acoperirea pentru Nepal dacă aceste fraude nu se opresc. Mai alarmant este faptul că există dovezi că unii turiști au colaborat cu firmele de trekking, simulând condiții medicale acute pentru a beneficia de salvări cu elicopterul în schimbul unor reduceri la costurile expedițiilor.
Rapoartele subliniază că unii alpiniști străini au fost condiționați să simuleze boala acută pe munte, asigurându-se astfel că operatorii și „agenții” de salvare vor fi plătiți. Astfel, persoanele vulnerabile au căzut în capcana acestei rețele, fără a fi conștiente de manevrele malefice care se desfășurau în spatele expeditiilor alpine.
Contextul mai larg arată că, în ciuda măsurilor sporite de reglementare, escrocheriile continuă să prospere, afectând reputația turismului montan din Nepal și punând în pericol viețile celor care doresc să exploreze frumusețile naturale ale regiunii.
