Numai 13 țări din lume au un nivel al calității aerului sigur pentru populație, dintre care trei se află în Europa
Poluarea aerului constituie o problemă critică la nivel global. Studiile recente demonstrează că foarte puține state reușesc să mențină calitatea aerului în limite considerate sigure pentru sănătate. Această situație este influențată de schimbările climatice și activitățile umane, iar efectele sunt vizibile în moduri semnificative pe plan mondial.
Expunerea prelungită la aer poluat este corelată cu un risc crescut de apariție a bolilor respiratorii, cardiovasculare și a altor afecțiuni grave, inclusiv cancer. Conform unui raport recent al companiei elvețiene IQAir, doar 13 țări și teritorii din lume respectau, în anul 2025, limitele considerată sigure pentru calitatea aerului.
În Europa, un singur grup restrâns de țări, format din Andorra, Estonia și Islanda, s-au încadra în standardele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) referitoare la poluarea cu particule fine PM2.5, setate la maximum 5 micrograme pe metru cub. Utilizarea acestor date relevă o preocupare accentuată pentru sănătatea publică, având în vedere că raportul a analizat informații din 9.446 de orașe apartinând unui număr de 143 de țări, regiuni și teritorii.
Rezultatele au arătat că, în 2025, doar 14% dintre orașele evaluate aveau un aer considerat sigur, în scădere semnificativă față de 17% în anul anterior. În plus, 91% din țările analizează nu respectau limitele impuse de OMS.
Impactul poluării cu PM2.5 asupra sănătății
Particulele PM2.5, foarte mici, cu un diametru sub 2,5 micrometri, pot pătrunde adânc în sistemul respirator și pot ajunge în fluxul sanguin. Acestea sunt legate de o serie de afecțiuni grave, inclusiv cele respiratorii și cardiovasculare. Totodată, raportul subliniază o deteriorare globală a calității aerului, cauzată în principal de schimbările climatice strâns legate de activitatea umană.
Fumul generat de incendiile de vegetație a avut un impact semnificativ în 2025, alături de furtunile de praf și de alte fenomene meteorologice extreme, exacerbate de utilizarea combustibililor fosili. Un sezon sever de incendii de vegetație a fost înregistrat în Europa, afectând terenuri agricole, păduri și locuințe, generând pierderi economice estimate pentru scurt timp la minimum 43 de miliarde de euro.
Cele mai afectate țări de poluare
Raportul a identificat cele mai poluate țări din lume: Pakistan, Bangladesh, Tadjikistan, Ciad și Republica Democrată Congo. De asemenea, orașele cele mai poluate se află în principal în India, Pakistan și China. De exemplu, orașul Loni din India a prezentat cea mai mare concentrație anuală de PM2.5, ajungând la 112,5 micrograme pe metru cub, care depășește de mai bine de 22 de ori limita recomandată de OMS. În contrast, Nieuwoudtville din Africa de Sud a avut cea mai scăzută cantitate de poluare, cu doar 1,0 microgram pe metru cub.
În Europa, 23 de țări au semnalat creșteri ale concentrației medii anuale de PM2.5 în 2025, în timp ce alte 18 state au înregistrat reduceri ale nivelurilor de poluare.
Avertismente asupra poluării cu PM2.5 în Europa
La 19 martie 2025, Serviciul european Copernicus pentru monitorizarea atmosferei a emis un avertisment referitor la niveluri ridicate de PM2.5 în Europa, provocate de emisiile de amoniac din agricultură, concentrații crescute de polen și condiții meteorologice stagnante. Poluarea generată de arderea combustibililor fosili, în special din Europa de Est și din Balcani, are un impact constant negativ asupra calității aerului.
Raportul subliniază, de asemenea, lipsa de date în multe regiuni. Deși mai mult de jumătate dintre țările analizate au consemnat creșteri ale nivelurilor de PM2.5, totuși, un număr considerabil a raportat scăderi.
Consecințele distrugerii calității aerului asupra sănătății publice
Poluarea aerului este recunoscută ca fiind unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătatea publică. Expunerea constantă la aer poluat este asociată cu multiple probleme de sănătate, iar impactul este cu atât mai mare în zonele urbane, unde aglomerările de populație și emisiile ridicate contribuie la deteriorarea calității aerului. Monitorizarea continuă și reducerea poluării sunt esențiale pentru protejarea sănătății publice și pentru asigurarea unui mediu mai curat pentru viitoarele generații.
