Directorii marilor companii petroliere avertizează că războiul cu Iranul ar putea provoca o criză energetică globală
Conducătorii marilor companii de petrol și gaze au tras semnalul de alarmă, subliniind că un conflict militar cu Iranul, însoțit de blocarea strategică a Strâmtorii Ormuz, ar putea avea un impact devastator asupra aprovizionării globale cu energie și ar putea destabiliza economia mondială, având efecte pe termen lung.
În cadrul conferinței energetice CERAWeek, organizată de S&P Global în Houston, cei mai influenți lideri ai industriei au discutat despre riscurile semnificative care planează asupra pieței energetice globale, care, potrivit lor, nu reflectă în prezent gravitatea posibilelor perturbări în aprovizionarea cu petro și gaze.
Ryan Lance, CEO-ul ConocoPhillips, a evidențiat că eliminarea de pe piață a unei cantități considerabile de energie, estimată între 8 și 10 milioane de barili de petrol pe zi, ar genera consecințe severe, explicând că astfel de fluctuații nu sunt doar fără precedent, ci extrem de periculoase pentru stabilitatea pieței.
Iranul blochează exporturile din Golf
Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, a avertizat că închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran afectează grav exportatorii de petrol din zona Golfului, descriind situația drept o adevărată blocadă economică. „Aceasta nu este doar o amenințare pentru țările din Golf; este o criză care ține în iminență economia globală”, a afirmat el.
Analistul independent Paul Sankey a comparat actualele tensiuni cu embargoul petrolier arab din 1973, concluzionând că închiderea strâmtorii Ormuz reprezintă o criză de proporții. Executivii din industrie au cerut măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică, insistând asupra importanței asigurării securității activelor din Qatar, mai ales după atacurile iraniene cu drone îndreptate asupra celui mai mare hub de gaze naturale lichefiate din lume.
Impactul asupra aprovizionării cu combustibili
Deoarece conflictul a escaladat, prețul petrolului american a crescut cu aproximativ 49%, în timp ce cotația Brent a urcat cu mai mult de 55%. Este esențial de remarcat faptul că, deși creșterea prețurilor este o problemă notabilă, există și o penurie fizică a resurselor, ceea ce afectează oferta globală.
Wael Sawan, directorul Shell, a subliniat că adevărata criză constă în deficitul real de resurse, cu mențiuni îngrijorătoare asupra aprovizionării cu kerosen pentru aviație, precum și cu privire la motorină și benzină, care sunt următoarele produse de care ar putea fi afectate piețele internaționale.
Pe măsură ce situația se agravează, mai multe țări au început să implementeze măsuri de protecție pentru a-și păstra rezervele de combustibili. De exemplu, China a interzis exporturile de produse petroliere, în timp ce Thailanda a aplicat raționalizarea benzinei. Companiile energetice din SUA depun eforturi considerabile pentru a suplimenta livrările către Asia, dar transportul acestora durează aproape o lună din Statele Unite.
Analiștii au avertizat că efectele conflictului ar putea dura luni de zile, chiar și în absența ostilităților active, estimând că țările din Golf, cum ar fi Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite, ar putea înregistra o scădere a PIB-ului de până la 30% din cauza perturbărilor energetice.
