RAPORT: FEMEILE CARE AU FUGIT DIN UCRAINA SE CONFRUNTĂ CU UN NIVEL RIDICAT DE VIOLENȚĂ FIZICĂ, SEXUALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ ÎN UE
Refugiile ucrainene fac față unor realități alarmante, conform unui raport recent publicat de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale. De la începutul invaziei ruse, aproximativ 2,5 milioane de femei și fete au părăsit Ucraina și au obținut protecție temporară în diferite state membre ale Uniunii Europene.
Cu toate că UE a implementat anumite măsuri de protecție, este îngrijorător că numeroase femei continuă să sufere violențe grave și nu se simt în siguranță. Direcătoarea FRA, Sirpa Rautio, a subliniat că statele europene au obligația să ofere sprijin și justiție pentru traumele prin care aceste femei au trecut, astfel încât să poată avea șansa de a-și reconstrui viețile.
Conform raportului, un număr îngrijorător de o femeie din patru (25%) a trăit un episod de violență fizică sau sexuală de la începutul războiului, sugerând un risc considerabil mai mare în comparație cu populația generală. Aproximativ 62% dintre aceste femei au raportat că au fost martore la astfel de violențe în cele 27 de state UE în care trăiesc acum.
În plus, 39% dintre femeile interogate au declarat că au fost victime ale violenței chiar în Ucraina, adesea din partea forțelor ruse. Raportul a fost elaborat pe baza unei anchete realizate în 2024, care a implicat peste 1.200 de ucrainence care au fugit din calea conflictului și trăiesc în Cehia, Germania și Polonia, precum și interviuri cu 30 de femei din aceste țări, care au experimentat violența.
Un alt punct alarmant este că 51% dintre respondente au raportat hărțuire sexuală de la începutul războiului, iar 23% au fost hărțuite online. Aceasta înseamnă că aceste procente depășesc cu mult statisticile generale ale hărțuirii în rândul femeilor din UE. Aproape jumătate dintre ele (50%) au fost expuse la agresiuni sau reacții negative atunci când s-au exprimat în limba ucraineană în public.
Raportul evidențiază, de asemenea, că o pătrime dintre refugiile ucrainene s-au confruntat cu „oferte de transport, locuință sau locuri de muncă potențial abuzive”. Multe dintre cele care au reușit să găsească un loc de muncă nu au contracte care să le protejeze drepturile. Starea lor de sănătate este, de asemenea, precară, aproape o treime dintre ele neavând acces la servicii medicale necesare pentru a depăși traumele războiului, iar raportarea incidentelor la autorități rămâne o provocare, cu foarte puține dintre ele apelează la poliție sau la organisme de ajutor pentru refugiați.
