NATO și zonele automatizate de apărare la granița cu Rusia
NATO își propune să dezvolte o strategie de întărire a securității la granițele Europei cu Rusia în următorii doi ani, implementând zone de apărare automatizate, în care prezența soldaților să fie minimizată. Această abordare a fost detaliată recent de generalul german Thomas Lowin, șef adjunct al operațiunilor la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, în cadrul unei declarații pentru ziarul Welt am Sonntag.
Conceptul, intitulat „Forging Strength through Unity: NATO’s Eastern Flank Readiness Gains Momentum”, are ca scop principal protejarea țărilor ce împărtășesc granițe cu Rusia și Belarus, în așa-numitul flanc estic. Obiectivele acestuia sunt descurajarea oricărui atac din partea Rusiei și crearea unei capacități rapide de reacție în situații de criză. Generalul Lowin a subliniat că acest model nu va fi limitat doar la flancul estic, ci va putea fi extins la nivel global, având potențialul de a proteja infrastructura civilă critică, cum ar fi aeroporturile.
Implementarea acestui sistem implică desfășurarea de senzori care vor detecta forțele inamice și vor activa automat diverse sisteme de apărare, inclusiv drone armate și vehicule de luptă parțial autonome. De asemenea, se preconizează integrarea roboților terestre fără pilot și a unor sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. În ciuda automatizării acestui proces, decizia finală de utilizare a armelor va rămâne sub control uman.
Rețeaua de senzori va avea o acoperire extinsă, constând în mii de kilometri de tehnologie avansată desfășurată atât pe teritoriul terestru, cât și în mediul aerian, cibernetic și cosmic. Elementele de bază ale acestui concept sunt deja testate în diverse locații, inclusiv România și Polonia. Unele dintre aceste sisteme operaționale sunt deja funcționale, iar altele sunt în procese avansate de dezvoltare și implementare.
Un aspect esențial al noului sistem este capacitatea de a colecta informații despre mișcările și utilizarea armamentului de către adversari, aceste date urmând să fie transmise în timp real tuturor țărilor membre NATO. De asemenea, se va renova stocul de armament existent și se va menține un număr adecvat de efective militare, în timp ce se integrează și soluții de cloud computing și inteligență artificială pentru o gestionare eficientă a resurselor.
Planificarea implementării complete a acestui sistem este estimată pentru sfârșitul anului 2027. Acest obiectiv devine o prioritate imediată pentru liderii din opt țări din nordul și estul Europei, incluzând Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, România și Bulgaria, având în vedere amenințările în continuare din partea Rusiei.
