Ursula von der Leyen a supraviețuit celei de-a patra moțiuni împotriva ei
Parlamentul European a respins, cu o largă majoritate, moțiunea de cenzură îndreptată împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Această acțiune a fost generată de controversele legate de Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur, conform raportului AFP. Votul a fost clar, cu 390 de voturi „împotrivă”, 165 „pentru” și 10 abțineri, ceea ce evidențiază susținerea semnificativă de care se bucură von der Leyen în Parlamentul European.
Detalii despre moțiune și vot
Conform procedurilor parlamentare, pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, era necesară o majoritate de două treimi din cele 720 de voturi exprimate. Aceasta reprezintă cea de-a patra încercare eșuată de deschidere a unei moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Ursulei von der Leyen, care provine din Partidul Popular European (PPE), o grupare politică de centru-dreapta. Majoritatea voturilor „pentru” moțiune au provenit de la eurodeputați francezi de dreapta, care au fost critici față de abordările acesteia.
Contextul acordului UE-Mercosur
Acordul comercial cu Mercosur a stârnit controverse din cauza temerilor legate de impactul asupra agriculturii europene. Recent, europdeputatul François-Xavier Bellamy din PPE a declarat că „adevărata cenzură a Mercosurului a fost adoptată”, referindu-se la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de către 150 de eurodeputați care se opun acestui acord. Votul în CJUE a fost strâns, finalizându-se cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, ceea ce a generat temeri în rândul agricultorilor europeni.
Implicarea Comisiei Europene
Ursula von der Leyen, care a susținut acest acord, a lăudat semnarea sa, considerând că reduce taxele vamale pe un volum semnificativ de schimburi comerciale. Acordul a fost semnat în Paraguay după o lungă perioadă de 25 de ani de negocieri, dar viitorul său este acum sub semnul întrebării, deoarece CJUE va evalua conformitatea sa cu tratatele europene. Până la acea hotărâre, Comisia Europeană are dreptul să implementeze tratatul provizoriu, deși acest aspect nu a fost clarificat în totalitate de oficialii de la Bruxelles, care și-au exprimat dezamăgirea după ce acordul a fost trimis la CJUE.
