România, dependentă de gazul din Ungaria, deși are cea mai mare producție din UE – expert în energie. Ce ascund guvernanții?
România este nevoită să importe gaze naturale, în special din Ungaria, pentru a face față vârfurilor de consum, mai ales în acele perioade în care temperaturile scad drastic. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, problema nu constă atât în lipsa gazelor, ci în incapacitatea de a livra din producția internă și din depozitele naționale, exact atunci când consumul crește semnificativ.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că, deși România dispune de gaze în depozite, există riscul ca aceste resurse să nu ajungă la consumatori suficient de repede în momentele de maximă nevoie. El afirmă că există o distincție crucială între disponibilitatea gazului și capacitatea de a-l livra. „Diferența dintre ‘există gaz’ și ‘ai gaz în rețea’ nu este una de nuanță, ci pare a fi esențială atunci când ne confruntăm cu o criză de consum”, explică expertul, adăugând că în situațiile extreme, cum ar fi temperaturile de sub -12 grade Celsius, consumul zilnic înregistrează creșteri importante, saturând resursele disponibile.
Ungaria, o sursă indispensabilă în perioade de criză
Chisăliță ne face atenți asupra faptului că, în aceste momente de criză, Ungaria devine esențială, aceasta exportând gaze pentru a menține nivelurile necesare atât în România, cât și în Republica Moldova. Această dependență este un subiect de discuție ferventă, ce implică, pe lângă aspecte comerciale, și o anumită emoție în formulări, dar reflectă, în esență, o realitate de bază a securității energetice în regiune.
Mai mult, acesta afirmă că România are o vulnerabilitate structură în ceea ce privește debitul de gaz disponibil pe oră, în detrimentul stocurilor anuale. “În situația în care gerul a apărut pe 11 ianuarie 2026, Ungaria a început să furnizeze gaze din depozitele sale pentru a ajuta România, iar fără acest sprijin, ne-ar fi fost extrem de greu să satisfacem cerințele de consum”, detaliază acesta.
Funcționarea depozitelor de gaze
Chisăliță continuă subliniind că depozitul de gaze nu funcționează pur și simplu ca un rezervor din care se poate extrage oricând, fără restricții. „Depozitul este ca un rezervor cu robinet, iar pe măsură ce scoți din el, acesta se golește, ceea ce este o parte crucială pe care publicul nu o înțelege, dar pe care mulți aleg să o ignore,” adaugă el.
Expertul mai subliniază că există o mentalitate învechită la nivelul decidenților care necesită reformare în contextul actual de securitate energetică, în care abordarea standard a fost definirea securității ca fiind „am de unde cumpăra”, în loc să evolueze spre „pot funcționa dacă nu pot cumpăra”.
