Activele rusești, miza summitului UE: Blocaj politic și avertismente din partea lui Putin
Într-o atmosferă tensionată, liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles, dar nu au reușit să ajungă la un consens în privința utilizării fondurilor rusești înghețate. Premierul polonez, Donald Tusk, a subliniat că situația a ajuns într-un punct critic, iar deciziile trebuie luate rapid.
Tusk a declarat: „Toată lumea e de acord că merită să încercăm și că ar fi corect, justificat și bine pentru Europa să folosească fondurile rusești pentru Ucraina.” Această afirmație vine în contextul în care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a solicitat liderilor europeni împrumuturi substanțiale din aceste fonduri pentru a sprijini nevoile militare și economice ale Ucrainei. „Ori bani, acum, ori sânge mâine”, a avertizat premierul polonez, subliniind urgența situației financiare a Kievului.
Fără un sprijin financiar considerabil, estimat la zeci de miliarde de euro, Ucraina riscă să își epuizeze resursele în câteva luni. Fondul Monetar Internațional a estimat că Ucraina va avea nevoie de 135 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027, ceea ce face ca deciziile luate acum să fie cruciale.
Friedrich Merz, un alt lider european, a adăugat: „Practic, ne confruntăm cu alegerea de a folosi îndatorarea Europei sau activele rusești pentru Ucraina. Și opinia mea este clară: trebuie să folosim activele rusești.” Totuși, majoritatea acestor fonduri, în valoare de 210 miliarde de euro, sunt deținute de organizația Euroclear, iar Bruxelles-ul s-a arătat reticent în a permite utilizarea lor fără un acord comun care să împartă riscurile între toate statele membre.
Bart De Wever, premierul Belgiei, a declarat: „Dacă sărim, sărim cu toții împreună. Belgia nu va accepta o soluție în care doar noi să suportăm atât riscurile, cât și responsabilitatea.” Această poziție reflectă temerile multor lideri europeni cu privire la implicațiile financiare și juridice ale utilizării acestor active.
Pe de altă parte, Viktor Orban, premierul Ungariei, a exprimat o opinie diferită, afirmând: „Nu aș dori să văd o Uniune Europeană aflată în război. A da acești bani înseamnă război.” Această declarație subliniază diviziunile profunde din cadrul Uniunii Europene cu privire la modul de abordare a conflictului din Ucraina.
Există și o alternativă propusă: un împrumut pentru Ucraina garantat de bugetul Uniunii Europene. Aceasta ar implica ca Uniunea să se împrumute de pe piețele financiare, folosind bugetul comun ca garanție, iar apoi să trimită banii Ucrainei sub formă de credit. Totuși, acest plan se confruntă cu obstacole politice, deoarece necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar Ungaria a anunțat că va bloca inițiativa prin veto.
Înainte de începerea Consiliului European, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră va susține oricare dintre variantele propuse, subliniind importanța Ucrainei pentru securitatea României.
Rusia, pe de altă parte, a avertizat Uniunea Europeană împotriva utilizării banilor săi și nu a răspuns încă celei mai recente propuneri de pace, care urmează să fie discutată la Miami, în acest weekend, de oficiali ruși și americani. Kremlinul a subliniat că planurile pentru o forță multinațională condusă de Europa pentru Ucraina, susținută de SUA, sunt inacceptabile.
Vladimir Putin a declarat: „Toată lumea presupunea că vor distruge Rusia în scurt timp. Iar purcelușii europeni au sărit imediat să ajute fosta administrație americană la îndeplinirea acestui scop. Dar toate aceste tentative și aceste planuri destructive împotriva Rusiei au eșuat complet.”
În contextul acestor tensiuni, legiuitorii americani au aprobat un amplu proiect de lege privind politica de apărare, care semnalează un sprijin solid pentru Europa, atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Această lege interzice scăderea numărului trupelor americane de pe continent sub 76.000 de soldați pentru mai mult de 45 de zile și restricționează retragerea echipamentului militar major, sporind resursele pentru statele NATO de primă linie, în special în regiunea baltică.
Votul cu mare majoritate din Senat, care vine după cel din Camera Reprezentanților, reprezintă o respingere dură a poziției tot mai ostile a președintelui Donald Trump față de NATO și cei mai apropiați aliați europeni.
