Plafonarea prețurilor la alimente: o soluție eronată?
Propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a introduce un mecanism de intervenție pe piața alimentară, care să prevadă plafonarea adaosului comercial la mâncare atunci când inflația depășește pragul de 5%, a stârnit controverse. Analistul economic Adrian Negrescu a criticat vehement această inițiativă, numind-o o „formulă de-a dreptul halucinantă” care va avea efecte negative asupra prețurilor alimentelor. Deși ministrul Barbu susține că scopul este de a oferi „prețuri decente” românilor, Negrescu avertizează că această măsură va duce, de fapt, la o creștere și mai abruptă a prețurilor.
Ignorarea principiilor economiei de piață
Critica lui Negrescu se concentrează pe faptul că ministrul nu înțelege cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă. Această abordare contravine principiilor economiei de piață și legislației europene a concurenței. Declarațiile ministrului sunt percepute ca un „gaz pe focul îngrijorării investitorilor” din sectorul agricol și retail, care deja se confruntă cu dificultăți din cauza măsurilor guvernamentale anterioare, precum creșterea TVA-ului și a altor taxe.
Impactul plafonării adaosului comercial
Negrescu subliniază că plafonarea adaosului comercial va „lovi în capitalul românesc” din agricultură, distribuție și comerț, crescând dependența economiei de importuri. Deși ministrul Barbu promovează această plafonare ca o soluție universală, inflația la produsele alimentare a continuat să crească, atingând un nivel record în Uniunea Europeană, ceea ce demonstrează ineficiența măsurii. Expertul menționează, de asemenea, efectul de „water bed”, în care scumpirea altor produse nereglementate compensează pierderile de profitabilitate de la articolele plafonate.
Avertismentele Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a emis un avertisment clar: plafonarea adaosurilor comerciale la alimente a depășit deja durata maximă permisă de lege și riscă să provoace dezechilibre serioase pe piață. Măsura, inițial introdusă ca soluție temporară de protecție a consumatorilor, este criticată în cel mai recent raport al instituției. Consiliul subliniază că Legea concurenței permite o astfel de intervenție doar în situații excepționale și stabilește o durată maximă de doi ani. Depășirea acestui termen amplifică riscurile de a genera efecte nefavorabile și adaptări nedorite ale jucătorilor de pe piață.
Consecințele pe termen lung
Deși plafonarea a avut un impact inițial asupra prețurilor, monitorizările au confirmat existența unui efect de tip „waterbed”, în care retailerii au compensat pierderile prin creșterea marjelor de adaos la alte categorii de produse. Consiliul avertizează că o plafonare pe termen lung, care forțează o reașezare a prețurilor în afara condițiilor normale de piață, riscă să producă dezechilibre majore atât pe verticală, în lanțul de producție, cât și pe orizontală, cu consecințe imprevizibile asupra întregului sector.
