Acord UE pentru noile organisme modificate genetic: Critici și controverse
Într-o noapte tumultoasă, deputații europeni și statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns la un acord controversat privind autorizarea unor plante rezultate din noi tehnici genomice (NTG) în agricultură. Această decizie, care a fost anunțată pe 4 decembrie 2025, a stârnit reacții vehemente din partea organizațiilor de mediu și a agricultorilor, care consideră că astfel se deschide calea către o dependență mai mare de marile corporații.
Criticii acestui acord susțin că noile OMG-uri (organisme modificate genetic) permit modificarea genomului unei plante fără a introduce ADN străin, ceea ce le diferențiază de organismele modificate genetic de primă generație. Totuși, semințele obținute prin aceste tehnici sunt încă catalogate ca organisme modificate genetic, dar nu sunt considerate „transgenice”. Această distincție tehnică nu liniștește însă îngrijorările legate de impactul asupra agriculturii tradiționale și asupra sănătății consumatorilor.
Marile sindicate agricole, pe de altă parte, susțin cu fervoare aceste biotehnologii, argumentând că ele pot crea varietăți de plante rezistente la secetă și boli, care necesită mai puține pesticide. Eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd, raportor al acestui text, a salutat acordul ca pe un „progres major”, afirmând că tehnologia va permite cultivarea plantelor rezistente la modificările climatice și va conduce la randamente mai mari pe suprafețe mai mici.
Cu toate acestea, nu toate NGT-urile vor fi autorizate pe piață. Cele rezistente la ierbicide sau produse insecticide sunt excluse, în numele dezvoltării durabile. De asemenea, în agricultura „biologică” nu va fi permisă utilizarea acestor noi tehnici. Autoritatea europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a fost de acord cu abordarea Bruxelles-ului de autorizare a unei părți a NGT-urilor, dar Agenția franceză ANSES a cerut o evaluare „caz cu caz” a riscurilor sanitare și de mediu înainte de orice punere pe piață.
Dezbaterea asupra acestor biotehnologii este extrem de tensionată în Europa, unde tehnica de editare genomică a fost până acum clasificată în categoria OMG, iar cultivarea acestora era interzisă, cu excepția porumbului Monsanto 810, cultivat pe mici suprafețe în Spania și Portugalia. Cererea de simplificare a regulilor a venit din partea organizației agricole Copa-Cogeca și a marilor producători de semințe, care doresc să plaseze Europa pe picior de egalitate cu Statele Unite și China, care au autorizat deja NGT-urile.
Organizațiile de mediu și sectorul agriculturii „biologice” denunță, însă, această decizie ca fiind o pantă periculoasă, care ar putea expune agricultura și alimentația la riscuri majore. Charlotte Labauge, o conducătoare a ONG-ului Pollinis, a subliniat lipsa etichetării produselor finale, considerând-o o atingere gravă adusă drepturilor fundamentale ale consumatorilor. Conform acordului, prezența NGT-urilor de categoria 1 va fi menționată pe sacii de semințe, dar nu pe eticheta produsului final, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și informării consumatorilor.
Criticile nu s-au lăsat așteptate. Eurodeputatul socialist francez Christophe Clergeau a declarat că „ne jucăm de-a ucenicii vrăjitori, le luăm consumatorilor libertatea de a alege” și a avertizat că agricultorii sunt aruncați în brațele marilor grupuri internaționale. Acordul trebuie să fie aprobat de statele membre și Parlamentul European pentru a intra în vigoare, iar procesul de testare și comercializare a noilor varietăți va dura mai mulți ani, înainte ca produsele obținute prin NGT-uri să ajungă pe mesele europenilor.
