Franța, în pragul unei revoluții sociale: sistemul de pensii sub presiune
Franța se află într-un moment critic, în care viitorul sistemului de pensii este pus sub semnul întrebării. Curtea de Conturi franceză a lansat un avertisment ferm: actualul model de finanțare este nesustenabil pe termen mediu și lung. Cu un procent de 14% din PIB alocat pensiilor, Franța depășește cu mult media zonei euro, iar acest dezechilibru economic devine din ce în ce mai greu de gestionat.
Prim-ministrul François Bayrou a comandat un raport detaliat pentru a analiza soluțiile posibile, în contextul unei dezbateri aprinse între sindicate și federațiile patronale. Creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, o măsură introdusă în 2023, a generat proteste masive, iar acum se discută despre noi ajustări care ar putea amplifica tensiunile sociale.
Propuneri controversate: muncă mai lungă și indexare diferită
Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi, a subliniat că prelungirea vieții active și modificarea formulei de indexare a pensiilor sunt soluții care ar putea aduce stabilitate sistemului. În prezent, pensiile sunt ajustate în funcție de inflație, dar Moscovici sugerează o indexare parțială la salarii, pentru a reduce decalajul dintre creșterea pensiilor și stagnarea salariilor lucrătorilor activi.
Acest decalaj a alimentat nemulțumirea în rândul populației active, care resimte povara unui sistem ce favorizează pensionarii în detrimentul competitivității economice. În plus, rata scăzută de angajare a persoanelor peste 55 de ani în Franța comparativ cu alte țări din zona euro reprezintă un alt punct sensibil care necesită atenție.
Costurile sociale și economice ale unui sistem dezechilibrat
Finanțarea sistemului de pensii din Franța se bazează aproape exclusiv pe contribuții sociale ridicate și venituri fiscale, ceea ce crește costul muncii și afectează competitivitatea economică. Moscovici a recunoscut că acest model are un impact mixt asupra economiei, dar a atras atenția că presiunea asupra forței de muncă devine insuportabilă.
În ultimii ani, reformele pensiilor au fost întâmpinate cu proteste masive și greve, iar orice propunere de schimbare este atent monitorizată de partenerii sociali și opinia publică. Sensibilitatea politică a subiectului face ca fiecare decizie să fie un test de rezistență pentru guvernul francez.
Un viitor incert pentru pensionarii francezi
Raportul Curții de Conturi vine într-un moment de maximă tensiune politică și socială. Cu toate acestea, este clar că menținerea status quo-ului nu mai este o opțiune. Franța trebuie să găsească un echilibru între sustenabilitatea economică și protecția socială, fără a sacrifica stabilitatea socială.
În timp ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să implementeze reforme care să răspundă atât nevoilor economice, cât și așteptărilor cetățenilor. Cert este că orice decizie va avea consecințe profunde asupra viitorului Franței și al generațiilor viitoare.
