Schimbări controversate la Nuclearelectrica: ce ascunde decizia Ministerului Energiei?
Recent, scena politică și economică din România a fost zguduită de o serie de schimbări operate de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Aceste modificări au fost justificate prin necesitatea îndeplinirii unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar criticile nu au întârziat să apară. În centrul atenției se află acuzațiile de abuz și influență politică, care ridică semne de întrebare asupra transparenței și legalității acestor decizii.
Un pretext sau o necesitate? PNRR, invocat pentru schimbări discutabile
Motivul oficial al acestor schimbări este bifarea jalonului 121 din PNRR, o țintă esențială pentru accesarea fondurilor europene. Totuși, oficialii europeni au semnalat anterior existența unor conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat. În cazul Nuclearelectrica, trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți fără o selecție competitivă, ceea ce a atras critici vehemente din partea presei și a societății civile.
Decizii radicale: cine sunt noii membri ai Consiliului de Administrație?
În urma acestor schimbări, un membru al Consiliului de Administrație a demisionat, iar alți patru au fost revocați de ministrul Burduja, unii din motive imputabile, alții din cauze neimputabile. Printre noii membri propuși se numără figuri controversate, precum Pavel Casian Nițulescu, fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat, și Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD. De asemenea, lista include politicieni precum Laurențiu Cazan și Oleg Burlacu, dar și academicianul Ionuț Purica, fost consilier al ministrului Burduja.
Nuclearelectrica reacționează: acuzații de abuz și ilegalitate
Compania Nuclearelectrica a emis un comunicat în care contestă decizia Ministerului Energiei, calificând-o drept nefundamentată juridic și abuzivă. Potrivit companiei, PNRR nu prevede revocări ad personam, iar deciziile luate contravin legislației privind guvernanța corporativă. Mai mult, revocarea membrilor fără o evaluare obiectivă este considerată o încălcare flagrantă a principiilor de bună practică și a statului de drept.
Consecințe grave pentru România: reputație și finanțări în pericol
Deciziile arbitrare ale Ministerului Energiei riscă să aibă efecte devastatoare. Pierderea încrederii investitorilor internaționali, litigii costisitoare și suspendarea finanțărilor europene sunt doar câteva dintre riscurile semnalate. Invocarea PNRR ca pretext pentru numiri politice subminează autonomia guvernanței corporative și poate atrage răspunderea personală a celor implicați.
O criză a încrederii: ce urmează pentru Nuclearelectrica?
Acest episod scoate la iveală problemele profunde din gestionarea companiilor de stat din România. În timp ce autoritățile încearcă să justifice schimbările prin necesitatea îndeplinirii obiectivelor europene, criticii subliniază că astfel de decizii nu fac decât să amplifice neîncrederea și să compromită imaginea țării pe plan internațional. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce beneficii reale sau vor adânci criza de credibilitate.
