Un val de îngrijorare în Europa: serviciul militar obligatoriu revine în discuție
Într-un context geopolitic tensionat, șase din zece francezi susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Această opinie, reflectată într-un sondaj recent al think-tank-ului Destin commun, evidențiază o creștere semnificativă a sprijinului pentru această măsură, mai ales în rândul partidelor de dreapta precum Republicanii și Rassemblement National. Proporția susținătorilor crește odată cu vârsta, atingând 72% în rândul persoanelor de peste 65 de ani, comparativ cu doar 43% dintre tinerii între 18 și 24 de ani.
Deși guvernul francez nu a inclus această propunere pe agenda sa, dezbaterea capătă amploare pe fondul temerilor legate de o posibilă extindere a conflictului din Ucraina. Aproape opt din zece francezi se declară îngrijorați de o escaladare a războiului în Europa, iar 60% consideră că Rusia ar putea invada alte țări europene în viitorul apropiat. Aceste cifre subliniază o anxietate colectivă care alimentează dorința de măsuri preventive.
Europa se mobilizează în fața incertitudinii
În timp ce Statele Unite își reduc sprijinul militar pentru Ucraina, europenii încearcă să compenseze acest gol prin inițiative proprii. Franța, de exemplu, explorează posibilitatea extinderii protecției sale nucleare asupra aliaților europeni, o mișcare care ar putea redefini echilibrul de putere pe continent. Totuși, sprijinul pentru astfel de măsuri variază între țări: 66% dintre polonezi și britanici sunt favorabili continuării ajutorului pentru Ucraina, chiar și fără implicarea SUA, în timp ce în Franța și Germania proporțiile sunt mai scăzute.
În ceea ce privește o posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina, opiniile sunt împărțite. În Marea Britanie, 57% dintre respondenți susțin această idee, comparativ cu doar 44% în Franța și 27% în Polonia. Aceste diferențe reflectă nu doar priorități naționale distincte, ci și niveluri variate de încredere în capacitatea Europei de a gestiona crizele fără sprijinul american.
Donald Trump, perceput ca o amenințare în Europa
Un alt aspect care alimentează tensiunile transatlantice este percepția negativă asupra fostului președinte american Donald Trump. Majoritatea francezilor și germanilor îl consideră un „dictator”, o opinie împărtășită de 56% dintre britanici și 47% dintre polonezi. Această percepție reflectă o deteriorare a relațiilor dintre Europa și SUA, accentuată de decizia Washingtonului de a îngheța ajutorul militar pentru Ucraina.
În Franța, doar un sfert dintre cetățeni mai consideră Statele Unite un aliat de încredere, iar peste jumătate ezită să definească relația bilaterală. Această ambiguitate subliniază o criză de încredere care ar putea avea implicații majore asupra securității europene.
Un continent în căutarea unei strategii comune
Pe măsură ce tensiunile cresc, Europa se confruntă cu provocarea de a-și consolida apărarea și de a-și redefini relațiile internaționale. Franța, de exemplu, încearcă să medieze între SUA și Ucraina, propunând un armistițiu care să deschidă calea către o pace durabilă. Totodată, Parisul explorează posibilitatea extinderii umbrelei sale nucleare, o inițiativă care ar putea oferi un sentiment de securitate sporită aliaților europeni.
Cu toate acestea, viitorul rămâne incert. Divergențele de opinie între statele membre și dependența de sprijinul american complică eforturile de a construi o apărare continentală unitară. În acest context, reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Franța ar putea deveni nu doar o măsură simbolică, ci și un pas concret către o mai mare autonomie strategică.
