Propunerea lui Trump: 5% din PIB pentru apărare – o utopie sau o strategie?
Donald Trump, președintele ales al SUA, a stârnit din nou controverse printr-o declarație care a zguduit scena internațională. El a cerut ca membrii NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare, o creștere colosală față de actualul obiectiv de 2%. Această propunere, considerată de mulți oficiali și analiști drept imposibilă, a reaprins dezbaterile privind viitorul cheltuielilor militare în cadrul alianței.
În timp ce Trump își menține poziția fermă, oficialii NATO au subliniat că, deși bugetele pentru apărare trebuie să crească, atingerea pragului de 5% este nerealistă din punct de vedere politic și economic. Aceasta ar însemna alocarea a sute de miliarde de dolari suplimentari, o povară greu de suportat pentru majoritatea țărilor membre.
Summitul NATO de la Haga: o nouă țintă în vizor
În contextul tensiunilor crescânde cu Rusia și al războiului din Ucraina, summitul NATO programat în iunie la Haga ar putea aduce o schimbare semnificativă. Oficialii sugerează că o nouă țintă, posibil de 3% din PIB, ar putea fi stabilită. Deși acest nivel este mai realist decât cel propus de Trump, el rămâne o provocare majoră pentru multe state membre care încă se luptă să atingă pragul actual de 2%.
Italia, de exemplu, alocă doar 1,5% din PIB pentru apărare, iar alte opt țări NATO se află sub obiectivul actual. În schimb, Polonia, cu 4,12%, și Estonia, cu 3,43%, se află în fruntea clasamentului, demonstrând că prioritățile strategice pot varia semnificativ între membrii alianței.
Europa, între autonomie și dependență de SUA
Războiul din Ucraina a determinat multe țări europene să își majoreze bugetele pentru apărare, dar dependența de Statele Unite rămâne o problemă centrală. Franța și statele baltice fac presiuni pentru o mai mare autonomie, propunând împrumuturi comune în cadrul Uniunii Europene pentru a finanța cheltuielile militare. Totuși, această idee întâmpină rezistență, în special din partea Germaniei.
Experții subliniază că dezvoltarea unor capabilități proprii, precum realimentarea din aer sau transportul militar greu, este esențială pentru reducerea dependenței de SUA. Însă aceste inițiative necesită investiții uriașe, iar multe guverne europene se confruntă deja cu constrângeri financiare severe.
Un obiectiv de 3%: soluție sau compromis?
Deși propunerea de 5% a lui Trump este văzută ca o tactică de negociere, un obiectiv de 3% pare mai realist. Totuși, atingerea acestuia ar necesita ani de creșteri constante ale bugetelor de apărare. Fenella McGerty, expert în economia apărării, estimează că Europa ar avea nevoie de un deceniu pentru a ajunge la acest nivel, chiar și cu o rată de creștere remarcabilă de peste 10% anual.
În ciuda dificultăților, consensul general este că Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și asigura propria securitate. Totuși, stabilirea unei ținte arbitrare, fără a ține cont de realitățile economice și politice, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții.
Concluzia: o alianță sub presiune
În timp ce NATO se pregătește pentru negocieri intense, viitorul cheltuielilor militare rămâne incert. Propunerea lui Trump a pus alianța într-o poziție dificilă, forțând membrii să reevalueze prioritățile strategice și să găsească un echilibru între ambiții și realități. Indiferent de rezultatul final, este clar că NATO se află într-un moment de cotitură, iar deciziile luate acum vor avea implicații majore pentru securitatea globală.
