Termoficarea Bucureștiului: O criză de proporții și un joc al acuzațiilor
Termoficarea din București, un subiect fierbinte și o problemă care pare să nu-și găsească rezolvarea, a devenit recent scena unui conflict deschis între ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și primarul Capitalei, Nicușor Dan. Miza? 50 de milioane de euro, fonduri europene destinate modernizării sistemului de termoficare, bani care ar putea transforma radical situația actuală. Însă, în loc să fie folosiți pentru binele bucureștenilor, acești bani rămân blocați într-un labirint birocratic și într-un război al declarațiilor.
Un miliard de lei datorii și documentații incomplete
Contractele de finanțare cu ELCEN, semnate în decembrie 2024, sunt acum în impas din cauza unei datorii uriașe de peste 1 miliard de lei pe care Primăria Municipiului București o are față de această companie. Ministrul Burduja acuză administrația locală că nu a reușit să îndeplinească cerințele de eligibilitate pentru proiectele depuse, invocând documentații incomplete și lipsa unor aprobări esențiale, cum ar fi hotărârea de aprobare a bugetului actualizat sau planul anual de evoluție a tarifelor.
Mai mult, proiectele depuse de Primăria Capitalei au fost respinse pe motiv că nu respectă cerințele din Ghidul solicitantului. În cazul proiectului de tip A, lipsa dovezilor privind eligibilitatea a fost decisivă. Pentru proiectul de tip B, problemele au fost și mai complexe, incluzând solicitarea unui ajutor financiar nerambursabil peste limita admisă și erori în studiul de fezabilitate.
Un apel disperat pentru salvarea fondurilor
Ministrul Energiei a făcut un nou apel public către primarul Nicușor Dan, subliniind că mai există încă o șansă de a atrage cele 50 de milioane de euro disponibile pentru proiectele de tip B. Burduja a evidențiat că alte orașe mari din România, precum Cluj-Napoca, Constanța sau Craiova, au reușit să acceseze aceste fonduri, demonstrând că procesul este accesibil pentru cei care își fac temele.
În același timp, Ministerul Energiei a reușit să atragă 361 de milioane de euro pentru modernizarea celor trei CET-uri din București, construite în anii 1960-1970. Cu toate acestea, proiectele nu pot avansa fără implicarea Primăriei Capitalei, care trebuie să-și achite datoriile și să refacă documentațiile pentru a deveni eligibilă.
Un viitor incert pentru bucureșteni
În timp ce autoritățile locale și centrale își pasează responsabilitatea, bucureștenii continuă să sufere din cauza unui sistem de termoficare depășit, care nu mai poate face față cerințelor actuale. Lipsa unei soluții rapide și eficiente nu face decât să adâncească criza, iar fondurile europene, care ar putea reprezenta o salvare, riscă să fie pierdute definitiv.
Acest conflict scoate la iveală nu doar problemele de management și comunicare dintre instituțiile implicate, ci și o lipsă acută de viziune și coordonare în abordarea unei probleme critice pentru Capitală. Rămâne de văzut dacă apelurile ministrului Burduja vor avea vreun efect sau dacă Primăria Capitalei va continua să ignore oportunitățile oferite de fondurile europene.
