Planeta noastră – devenită mai caldă, mai poluată şi mai neospitalieră – s-a schimbat sub efectele activităţii umane şi, în acest mediu nou, bolile infecţioase proliferează
Studii recente au dezvăluit consecinţe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activităţile antropice, cu răspândirea unor boli şi cu noi moduri de transmitere pentru altele.
Această situaţie este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi ţânţarii, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, şi al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.
Scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista ştiinţifică Nature.
Degradarea biodiversităţii a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice şi de introducerea de noi specii.
Paraziţii vizează speciile care sunt prezente în masă şi, prin urmare, oferă mai multe gazde potenţiale, a subliniat Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, care este profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.
Cu toate acestea, amprenta umană asupra planetei noastre a crescut şi mai mult aceste riscuri.
În unele cazuri, pierderea sau schimbarea habitatului a fost asociată cu un declin al bolilor, în special datorită progreselor care au apărut odată cu urbanizarea, cum ar fi apa curentă şi canalizarea.
Legăturile dintre climă şi bolile infecţioase sugerează totuşi că modelarea climatică poate ajuta la anticiparea epidemiilor.
Temperaturile locale şi previziunile privind precipitaţiile sunt deja folosite pentru a prezice creşterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informaţii pe termen scurt şi nu sunt întotdeauna fiabile.
În orice caz, combaterea bolilor infecţioase înseamnă combaterea schimbărilor climatice, a rezumat Jason Rohr.
Sursa: stirileprotv.ro
