Armele autonome letale, în centrul negocierilor de la Geneva. Marile puteri contestă restricțiile
Statele Unite și Rusia, printre cei mai mari producători de armament din lume, ar urma să se opună inițiativelor menite să impună restricții legale asupra utilizării armelor autonome, în condițiile în care discuțiile pe această temă încep săptămâna aceasta la Geneva.
Dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenția umană. Armele semi-autonome, asistate de AI, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.
O reuniune ONU pentru decizia privind negocierile
O reuniune organizată de Națiunile Unite ar trebui să permită luarea unei decizii cu privire la oportunitatea demarării unor negocieri în vederea încheierii unui acord cu caracter juridic obligatoriu privind interdicțiile și reglementările referitoare la sistemele de arme autonome letale (LAWS).
Majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale susțin această inițiativă, însă marile puteri militare, printre care Statele Unite, Rusia și Israel, se opun, susținând că dreptul umanitar existent este suficient.
Avertismente din partea liderilor internaționali
Liderii ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, precum și Papa, au avertizat asupra pericolelor legate de armele autonome și s-au pronunțat în favoarea unei reglementări.
„Nu ar trebui să lăsăm niciodată mașinile să decidă cine trăiește și cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu pași mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch, care pledează pentru măsuri ferme în privința utilizării armelor autonome.
Doi diplomați au declarat că discuțiile se anunță dificile, dar statele ar putea găsi un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârșitul săptămânii. Toate opțiunile sunt pe masă: un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele.
Riscul de eroare al sistemelor autonome
Unii activiști denunță faptul că sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce sporește riscul unor erori fatale.
Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța AI militară în cadrul think tank-ului Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, a declarat că sistemele LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction, citând informații din presă conform cărora în Ucraina au fost utilizate sisteme complet autonome.
Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii privind armele autonome, susținând că dreptul internațional oferă deja un cadru care reglementează desfășurarea războiului. Acestea au propus un mandat de cinci ani pentru desfășurarea negocierilor în vederea unui acord fără caracter obligatoriu.
Crucea Roșie consideră că dreptul umanitar nu abordează în mod suficient riscurile specifice legate de armele autonome.
Pozițiile marilor puteri
Deși Rusia nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, aceasta s-a opus deja în trecut propunerilor de acord cu caracter juridic obligatoriu. Rusia intenționează să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul, a declarat un înalt diplomat occidental.
Potrivit Annei Hehir, Statele Unite și Rusia vor încerca probabil să dilueze orice acord, așa cum au făcut-o în septembrie cu un text privind armele autonome și potențialul lor de a provoca daune.
Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri privind un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, a declarat Verity Coyle.
Vrei să vezi mai des știrile Trust News în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
